Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Riscurile şi avantajele unui referendum

macron.jpg

Presedintele francez Emmanuel Macron în cursul unei întâlniri cu primari, pe 1 februarie 2019
Presedintele francez Emmanuel Macron în cursul unei întâlniri cu primari, pe 1 februarie 2019
Image source: 
Michel Euler/Pool via REUTERS

In Franţa, potrivit presei, Emmanuel Macron se gândeşte să organizeze un referendum. Preşedintele a făcut această confidenţă în cursul unei întâlniri avute zilele trecute cu nişte jurnalişti. Ce întrebare le-ar putea fi pusă francezilor şi când ar urma să aibă loc această consultare populară, nu se ştie încă. Analiştii speculează în timp ce opoziţia denunţă idea prezidenţială.

Data cea mai probabilă şi cea mai evocată pentru un eventual referendum este 26 mai, ziua alegerilor europene. Inainte de a vedea ce consecinţe ar avea această posibilă consultare populară la data aceea, să amintim în ce condiţii preşedintele poate organiza un referendum.

Potrivit articolului 11 al Constituţiei, „şeful statului poate să facă un referendum pe o serie de chestiuni: organizarea puterilor publice, politica economică, socială sau de mediu sau pentru a ratifica un tratat”. Nu există nici un termen legal pentru organizarea unui referendum. Constrângerile sunt deci doar de ordin material, organizatoric. Nimic nu interzice de asemenea organizarea unui referendum în ziua scrutinului european.

Plecând de la aceste premise şi dacă dăm crezare celor care au stat de vorbă cu preşedintele, Emmanuel Macron poate decide un referendum pe 26 mai pe una sau mai multe chestiuni. De exemplu, poate solicita avizul francezilor cu privire la reducerea numărului de parlamentari, la introducerea unei doze de vot proporţional pentru legislative, la interzicerea cumulului de mandate elective, etc.

Avantajul organizării unui referendum în ziua alegerilor europene este déjà unul economic. Apoi, există şi un interes politic: la câteva săptămâni după terminarea „marii dezbateri” naţionale – programată la sfâşitul lunii martie – şeful statului poate arăta că ia în calcul repede preocupările francezilor.

Există însă şi riscuri în a organiza un referendum în actualul context. Primul este de a oculta mizele europene. In caz de referendum, toată campania s-ar axa doar pe chestiuni interne ori, se ştie, preşedintele este foarte ataşat problemelor europene. In plus, europenele sunt alegerile care se organizează rar – odată la 5 ani – deci ar fi păcat să se lase deoparte ocazia de a aborda mai multe decât simple chestiuni franco-franceze. Apoi, a-i întreba pe francezi doar despre diminuarea numărului de aleşi sau instaurarea unei doze de scrutin proporţional „pare cam lejer după luni de zile de proteste ale vestelor galbene” notează editorialistul de la Figaro, ziar conservator. In fine, aceeaşi publicaţie avertizează că „nu trebuie confundat sondajul cu scrutinul. Faptul că o majoritate de francezi îşi doreşte diminuarea numărului de aleşi nu înseamnă că la referendum răspunsul lor o să fie „da”. De multe ori – şi francezii nu uită referendumul din 2005 privind Constituţia europeană – alegătorii au tendinţa să profite de referendum ca să sancţioneze un lider politic şi nu să răspundă întrebările puse”.

Cum era de aşteptat, criticile s-au făcut deîndată auzite apropos de aceste eventuale planuri prezidenţiale. Extremista de dreapta Marine Le Pen, lidera partidului Reuniunea naţională, favorabilă din principiu oricărui referendum, a denunţat acum „o manevră, un praf în ochi”. Laurent Wauquiez, şeful partidului Republican, conservator, principala mişcare a opoziţiei, a avertizat şi el cu privire la „consultarea francezilor pe teme care sunt departe de preocupările lor”. Tinând cont de aceste reacţii, Nathalie Loiseau, ministrul francez al afacerilor europene a temporizat. „A amesteca totul astăzi cred că duce la confuzie” a declarat orficialul de la Quai d’Orsay care îşi doreşte, evident, ca „pe 26 mai să vorbim despre Europa pentru că există mize majore care trebuie abordate”.

O certitudine: dacă vrea un referendum, Emmanuel Macron trebuie să-şi anunţe decizia repede, în următoarele 10 zile. Cum spuneam, din motive practice – pentru imprimarea eventualelor buletine de vot – dar şi pentru că preşedintele are nevoie de avizul Consiliului Constituţional înainte de a lansa consultarea populară. Nu în ultimul rând, şeful statului are programate în zilele următoare întâlniri cu liderii tuturor partidelor parlamentare. O ocazie de a le lua pulsul sau de a le anunţa „marea decizie”.

Riscurile şi avantajele unui referendum
381