Repatrierea francezilor plecaţi să combată în Siria dă bătăi de cap autorităţilor din Paris

Perspectiva retragerii forţelor americane constrânge Parisul să pregătească reîntoarcerea francezilor deţinuţi în Siria.

Numărul exact al acestor francezi nu este public. Potrivit diverselor surse citate de France Presse, ar fi vorba de aproximativ 130 de oameni, o bună parte dintre ei fiind minori, deţinuţi de o coaliţia arabo-kurdă. La rândul său, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian declara că ceva mai bine de 100 de francezi se află în diverse tabere.

Este un dosar ultra-sensibil la care lucrează mai multe ministere şi care necesită cea mai mare prudenţă pentru ca odată ce aceste persoane sunt aduse în Franţa ele să nu poată scăpa datorită vreunui viciu de procedură, explică o altă sursă citată de AFP.    

Ministrul de Interne, Christophe Castaner vorbeşte de eventuale «expulzări» însă, ar trebui să existe un acord în acest sens. Ceea ce este practic imposibil căci o astfel de procedură implică un acord între două state iar kurzii sirieni nu sunt recunoscuţi ca stat de drept.  

În plus, este vorba şi de cazurile speciale a copiiilor născuţi din părinţi francezi în teritorii siriene în timp ce erau controlate de gruparea jihadistă Stat Islamic şi care nu au documente legale. Iar pe fond rămâne problema bunicilor francezi care doresc să recupereze aceşti copii.

La finele lui decembrie, justiţia belgiană a ordonat statului să organizeze repatrierea a şase copii reţinuţi cu mama lor în Siria.

Retragerea anunţată de Donald Trump pune presiune pe Forţele Democratice Siriene care au anunţat că ar putea să reţină nedefinit prizonierii. Riscul major este dispersarea jihadiştilor, se teme ministrul Le Drian.

Toţi francezii care au revenit până acum din Irak ori Siria au făcut obiectul unei anchete a organismelor antitero iar cei mai mulţi au fost încarceraţi.