Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Grupul de la Visegrad la Ierusalim: un summit transformat în dialog bilateral

2017-07-19t103458z_1651269511_up1ed7j0te9s6_rtrmadp_3_hungary-israel.jpg

Primul ministru israelian Benjamin Netanahu şi membrii grupului de la Visegrad la o precedentă întîlnire la Budapesta.
Primul ministru israelian Benjamin Netaniahu şi membrii grupului de la Visegrad la o precedentă întîlnire la Budapesta.
Sursa imaginii: 
Reuters

La Ierusalim era programat, pe 18 şi 19 februarie, un summit între Israel şi ţările grupului de la Visegrad, dar el a fost anulat şi înlocuit cu consultări bilaterale. Polonia a fost cea care s-a retras prima anunţînd că premierul Morawiecki nu mai efectuează deplasarea.

Polonia reproşează premierului Benjamin Netaniahu precum şi noului şef al diplomaţiei israeliene, Israel Katz o serie de declaraţii despre antisemitismul polonezilor în cursul celui de-al doilea război mondial. Reamitim că Polonia a adoptat o lege, foarte controversată, prin care încearcă să-şi apere “imaginea” şi respinge orice asocierea a polonezilor cu naziştii care au comis Holocaustul.

Benjamin Netaniahu a invitat grupul de la Visegrad la Ierusalim întrucît încearcă să creeze o coaliţie internaţională împotriva Iranului, iar în acest context sunt binevenite toate ţările membre ale Uniunii Europene dispuse să-l sprijine. Cum pentru Israel prima îngrijorare este ameninţarea iraniană, Benjamin Netaniahu colaborează chiar şi cu ţări arabe sunite care nu au recunoscut Israelul, precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite.

Summit-ul de la Ierusalim cu grupul de Visegrad (format din Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia) a fost prezentat iniţial de unii comentatori în Franţa ca un succes diplomatic al lui Benjamin Netaniahu. Cu atît mai mult cu cît aceste patru ţări formează un grup “rebel” în sînul Uniunii Europene, iar Netaniahu este supărat pe Franţa, Germania şi Marea Britanie care nu se aliniază politicii americane şi israeliene privind Iranul.

Cele patru ţări ale Europei centrale şi de est nu au accceptat politica migratorie a Bruxelles-ului, iar două dintre ele, Polonia şi Ungaria, s-au înscris într-o logică “iliberală”, deci în disonanţă cu principiile democraţiei liberale promovate de Uniunea Eurpoeană.

Primul ministru polonez Mateusz Morawiecki şi-a anulat deci o vizită la Ierusalim care ar fi fost încărcată de simboluri. Dar între Israel şi Polonia există încă multe lucruri de clarificat în privinţa celui de-al doilea război mondial şi a Holocaustului. Iniţial, legea poloneză legată de această teribilă pagină de istorie prevedea pedepse cu închisoarea pentru cei care ar fi atribuit şi statului polonez vina, sau o parte din vină, în exterminarea evreilor dorită de Hitler. Sancţiunile penale au fost ulterior suprimate printr-un amendament.

Benjamin Netaniahu a încercat să aplaneze disputa izbucnită cu Polonia, mai ales că săptămîna trecută a participat la o conferinţă organizată de americani la Varşovia pe tema Orientului mijlociu şi a rolului tot mai mare pe care îl are Iranul în regiune. El a dat asigurări că unele dintre frazele sale au fost distorsionate de presă. În nici un caz, deci, el nu ar fi atribuit poporului polonez responsabilitatea crimelor, ci doar "unor polonezi" care au "colaborat" cu naziştii. Morawiecki a răspuns subliniid că pentru Polonia adevărul istoric legat de lagărele de concentrare create de nazişti pe teritoriul polonez în anii celui de-al doilea război mondial are o valoare fundamentală.

Relansarea relaţiilor dintre Polonia şi Israel este deci dificilă, chiar dacă Benjamin Netaniahu acordă acum prioritate absolută altei ameninţă pe care o compară cu cea nazistă, cea venind din partea Iranului.