Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa confruntată cu problema jihadiştilor europeni prizonieri în Siria

2017-10-16t084903z_1598583528_rc165e9228a0_rtrmadp_3_mideast-crisis-syria-raqqa_0.jpg

Civili plecînd din Raqqa pe 16 octombrie 2017.
Civili plecînd din Raqqa pe 16 octombrie 2017.
Image source: 
REUTERS/ Rodi Said

In multe ţări europene a apărut o nouă problemă legată de soarta jihadiştilor străini care au căzut prizonieri în Siria în mîinile kurzilor sau ale forţelor americane. Aceşti oameni care s-au dus să lupte de partea Organizaţiei stat islamic au de fapt cetăţenie franceză, germană, belgiană, britanică, olandeză… Ce ar trebui să facă acum Europa cu ei? Iată o întrebare care nu are un singur răspuns.

Discuţia în jurul acestei probleme s-a reaprins după ce preşedintele american Donald Trump i-a somat cam în felul acesta pe europeni: preluaţi-i pentru că dacă nu îi lăsăm să dispară în natură. Europenii sunt obişnuiţi cu stilul lui Donald Trump şi este greu de imaginat că nişte oameni care au ucis şi au torturat, care vor distrugerea Occidentului şi a democraţiei, ar putea fi lăsaţi aşa de uşor să plece de sub o escortă americană. In acelaşi timp şi kurzii au dreptate cînd spun: noi nu-i putem nici judeca şi nici ţine închişi la infinit pe aceşti oameni, ei au paşaport străin, trebuie judecaţi în ţările lor de origine.

Aici începe de fapt marea problemă, care este în primul rînd de ordin juridic: trebuie judecaţi aceşti jihadişti la ei acasă, odată repatriaţi, sau acolo unde au comis acte abominabile? O atitudine comună a europenilor în această privinţă pare imposibilă. In unele ţări europene responsabilii politici ar înclina spre scenariul repatrierii, urmînd ca indivizii să fie arestaţi imediat ce au pus piciorul în ţările lor de origine şi să fie judecaţi. Liderii care sugerează această soluţie se izbesc însă de opinia publică din ţările lor, îngrijorată că o revenire a jihadiştilor ar însemna aducerea acasă a unei “bombe cu explozie întîrziată”.

Parisul a fost şi el reticient la ideea repatrierii acestor indivizi, cam 150 de persoane dintre care 90 sunt minori. Ministrul de interne Christophe Castaner a declarat că Franţa va fi severă cu aceşti oameni şi că ei vor fi încarceraţi, unii în centre speciale. Cotidianul Le Figaro semnalează însă că anul acesta vor ieşi din închisori 30 de indivizi care au fost deja condamnaţi pentru terorism. Si că alţi 300 de deţinuţi de drept comun sunt suspectaţi de legături cu terorismul. Există deja un potenţial exploziv în interiorul societăţii franceze, a aduce alţi jihadişti înseamnă a amplifica pericolul.

O decizie trebuie însă luată pentru că plecarea americanilor din Siria riscă să slăbească poziţiile semi-autonome ale kurzilor sirieni, marea lor problemă fiind de fapt conflictul lor cu Turcia. Ori, dacă americanii pleacă, există cu adevărat posibilitatea ca mulţi jihadişti să se regăsească în libertate. Ceea cea ar însemna de fapt că occidentalii trebuie să o ia de la început cu lupta împotriva terorismului şi a grupului stat islamic.