Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Antisemitismul – negare a valorilor republicane şi a Franţei

2019-02-19t131256z_582474851_rc17c972f230_rtrmadp_3_france-antisemitism_0.jpg

80 de morminte profanate în cimitirul evreiesc de la Quatzenheim (Bas-Rhin), la nord-vest de Strasbourg.
80 de morminte profanate în cimitirul evreiesc de la Quatzenheim (Bas-Rhin), la nord-vest de Strasbourg.
Image source: 
REUTERS/Vincent Kessler

"Antisemitismul este negarea a ceea ce reprezintă ideea de republică precum şi Republica franceză". Este o declaraţie a preşedintelui Emmanuel Macron făcută într-un moment cînd Franţa se confruntă cu o creştere a numărului de acte antisemite. În seara zilei de 19 februarie aproape toate partidele politice franceze participă la o mare manifestaţie împotriva antisemitismului. Preşedintele a anunţat că se va duce şi în Alsacia, unde noaptea trecută au fost profanate 80 de morminte într-un cimitir evreiesc.

Cimitirul evreiesc din Quatzenheim, sat situat la 20 de kilometri de Strasbourg, numără între 150 şi 200 de pietre funerare. Pe 80 dintre ele, în noaptea de luni spre marţi 19 februarie, o mînă debilă a trasat zvastici şi a scris diverse cuvinte injurioase. Să fi comis oare respectivul individ acest act antisemit tocmai pentru că ziua de 19 februarie a fost aleasă de partidele politice din Franţa pentru o mobilizare naţională împotriva antisemitismului? O anchetă va elucida probabil toate aceste aspecte.

Franţa este ţara europeană în care se află cea mai mare comunitate evreiască, în jur de 550 000 de persoane. Anul trecut însă în jur de 45 000 de evrei au plecat în Israel, informează Agenţia France Presse preluînd informaţii furnizate de Agenţia evreiască. Aceste cifre nu ţin cont de cei plecaţi în Statele Unite sau Canada, nici de miile familii evreieşti care s-au mutat în interiorul Franţei, din localităţi în care se simţeau expuse în altele considerate mai sigure.

Întreaga clasă politică franceză, inclusiv extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen şi radicalii de stînga conduşi de Jean-Luc Mélenchon, îşi exprimă exasperarea şi indignarea în faţa multiplicării actelor anti-semite. Anul trecut ele au crescut cu 74 la sută. Această situaţie din Franţa nu este însă unică în Europa, şi germanii sunt neliniştiţi de antisemitismul în creştere în ţara lor.

Istoricii şi editorialiştii arată că antisemitismul a existat dintotdeauna în Franţa. Afacerea Dreyfus, la sfîrşitul secolului al XIX-lea, a fost un conflict politic şi social major, care, prin deznodămîntul său, a consolidat Republica franceză şi a adus figura intelectulului angajat în centrul atenţiei. Reamintim că la acea oră căpitanul Alfred Dreyfus, care avea origini evreieşti, a fost acuzat de trădare, pentru a fi apoi reabilitat.

Experţii analizează sursele antisemitismului în Franţa iar concluziie lor sunt stupefiante. Există un antisemitism care vine din zona catolică, un altul din zona extremei drepte şi un altul din zona extremei stîngi. Iar astăzi mai există o sursă, imigraţia musulmană şi ideologia islamistă. Imigranţii din spaţiul arab aduc cu ei, fără să vrea, şi conflictele larvare din Orientul apropiat, mai ales tensiunile dintre Israel şi palestinieni. Europa nu i-a aşteptat însă pe musulmani ca să comită acte barbare faţă de evrei. Holocaustul nu a avut la origine ideologia islamistă. Numeroşi comentatori arată că există şi o formă disimulată de antisemitism, care se exprimă sub forma antisionismului, adică a opoziţiei faţă de proiectul de creare a statului evreu. În Franţa a revenit în discuţie acest subiect şi unii oameni politici cer adoptarea unei legi în virtutea căreia antisionismul să poată fi calificat drept delict, cum este cazul cu antisemitismul. Preşedintele Emmanuel Macron se dovedeşte însă prudent în legătură cu acest aspect.

O altă dezbatere are loc în prezent în jurul “vestelor galbene”. În ce măsură mişcarea este antisemită sau inspiră gesturi antisemite? Filozoful Bernard-Henri Lévy consideră că antisemitismul se află “în chiar inima mişcării”, nu prin ideologie cît prin faptul că mişcarea este dominată de extremişti.

365