Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Venezuela: scenariul unei intervenţii militare americane nu este validat de comunitatea internaţională

2019-02-23t202753z_515050873_rc1a996fc600_rtrmadp_3_venezuela-politics_0.jpg

Camion cu ajutoare umanitare luat cu asalt la frontiera dintre Venezuela şi Columbia, pe 23 februarie 2019.
Camion cu ajutoare umanitare luat cu asalt la frontiera dintre Venezuela şi Columbia, pe 23 februarie 2019.
Image source: 
REUTERS/Marco Bello

Criza din Venezuela rămîne deocamdată fără soluţie, dar în acelaşi timp Statele Unite primesc un mesaj clar din partea comunităţii internaţionale: o intervenţie militară americană nu este bine văzută. Uniunea Europeană s-a exprimat clar în acest sens, chiar dacă nu-l sprijină pe Nicolas Maduro: venezuelienii trebuie să-şi rezolve problemele în mod paşnic şi democratic. Tot în acest sens s-a exprimat şi grupul de la Lima, o alianţă de 14 state, aproape toate ostile preşedintelui Maduro şi doctrinei sale revoluţionare.

Luni 25 februarie, reuniţi în Columbia, reprezentanţii acestor state au pledat pentru o tranziţie democratică în Venezuela. Grupul de la Lima este format din 13 ţări latino-americane plus Canada, şi a luat fiinţă în 2017 tocmai pentru a răspunde crizei din Venezuela. Grupul de la Lima nu recunoaşte al doilea mandat prezidenţial al lui Nicolas Maduro, început pe 10 ianuarie, dar în acelaşi timp consideră că o intervenţie militară americană ar fi cea mai proastă soluţie.

 Trebuie spus că America latină s-a simţit întotdeauna umilită din cauza unei anumite tendinţe a Statelor Unite de a considera această regiune drept zona lor de influenţă, “curtea lor din spate”. Si nu sunt uitate nici numeroasele lovituri de stat organizate de americani pentru înlăturarea unor regimuri care nu ascultau de ordinele Washington-ului sau nu promovau interesele americane.

In plus, Nicolas Maduro, chiar aşa detestat de întreaga lume democratică, nu este total singur în conflictul cu opoziţia, şi nici în caz de război civil sau de intervenţie americana nu va fi singur. Armata, încadrată de consilieri cubanezi, îl sprijina încă, deci Maduro se poate baza pe 365 000 de oameni, inclusiv pe un milion şase sute de mii de civili înarmaţi care fac parte din miliţiile revoluţionare.

Analiştii spun că planul imaginat într-o primă fază de Washington a eşuat: apariţia lui Juan Guaido, auto-proclamat preşedinte interimar, nu a dus nici la dezertări masive în armată şi nici la prăbuşirea regimului. Juan Guaido a facut deplasarea în Columbia pentru reuniunea grupului de la Lima, deşi nu avea voie să părăsească teritoriul venezuelian. Juan Guaido se află însă sub protecţia totală a Statelor Unite, iar Washington-ul l-a avertizat pe Nicolas Maduro că represaliile vor fi imediate dacă i se întîmplă ceva opozantului. Să mai adăugăm că Nicolas Maduro este sprijinit de Rusia, de China, de Turcia, de Iran şi de Cuba. Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel a declarat la reuniunea Grupului de la Lima că “demnitatea continentului sud-american” este în joc în contextul crizei venezueliene.

Faptul că regimul reprezentat de Maduro blochează ajutoarele umanitare sosite la graniţele Venezuelei, precum şi violenţele produse în acest context, ar putea deveni însă pretextul unei intervenţii limitate a americanilor. Imaginile unor camioane pline cu medicamente şi hrană incendiate de oamenii lui Maduro şi blocate pe faimosul pod dentre Venezuela şi Columbia nu sunt de natură să trezească simpatie internaţională pentru regimul socialist de la Caracas.

Vor fi însă aceste incidente un pretext pentru represalii americane? Venezuela devine un foileton internaţional cu momente de mare suspans, şi din păcate se profilează la orizont ca o nouă sursă toxică de diviziuni internaţionale, mai ales că această ţară ascunde în subsolul ei un tezaur: cele mai mari rezerve mondiale de petrol.