Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Hanoi: Summit între Kim Jong Un şi Donald Trump privind denuclearizarea Coreei de Nord

liderul_nord-coreean_kim_jong_un_a_ajuns_la_frontiera_dintre_vietnam_si_china_26_februarie_2019.jpg

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ajuns la frontiera dintre Vietnam si China, 26 februarie 2019.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ajuns la frontiera dintre Vietnam si China, 26 februarie 2019.
Image source: 
© Reuters

Liderul nord-coreean se întâlneşte, pentru a doua oară cu şeful Casei Albe, Donald Trump, de această dată la Hanoi, în Vietnam. Precedentul summit a avut loc la Singapore. Capitala Vietnamului a fost pregătită în detaliu pentru a găzdui miercuri şi joi întâlnirea dintre cei doi lideri. Preşedintele Donald Trump speră că va reuşi să ajungă la un acord concret, cu Phenianul, privind denuclearizarea chiar dacă susţine că ia totuşi în calcul faptul că ” îşi va pierde timpul”.

Preşedintele Kim Jong Un a sosit în Vietnam, într-un orăşel frontalier, după o călătorie de 4.000 de km parcurşi în celebrul său tren blindat, de culoarea măslinei verzi. Călătoria a durat 60 de ore. Liderul de la Phenian, însoţit de colaboratori şi personal de securitate, a fost întâmpinat de elevi care fluturau steaguri. Kim Jong Un este primul lider nord-coreean care ajunge în Vietnam în ultimii 55 de ani. În 1964 , bunicul său - Kim Il Sung a vizitat Vietnamul.

La Hanoi, patrulează în permanenţă vehicule blindate pentru a asigura securitatea în oraş.

Cât despre preşedintele american, acesta a optat pentru a se deplasa cu Air Force One. Tot la Hanoi a ajuns şi secretarul american de Stat, Mike Pompeo.

Preşedintele Donald Trump s-a arătat optimist în legătură cu acestă întâlnire. Pe Twitter a dat asigurări că aşteaptă cu nerăbdare «un summit productiv».

În iunie, la Singapore, Kim Jong Un s-a angajat să lucreze pentru “denuclearizarea completă a peninsulei coreene”. Dar, de atunci, nu s-a avansat deloc iar observatorii au devenit sceptici în această privinţă.

Stephen Biegun, emisarul Statelor Unite pentru Coreea de Nord a recunoscut recent că Phenian şi Washington nu s-au pus de acord în ceea ce priveşte semnificaţia denuclearizării.

Statele Unite au cerut în repetate rânduri ca Phenian să se debaraseze de arsenalul său nuclear, de manieră completă, verificabilă şi ireversibilă.

Dar, pentru Coreea de Nord, denuclearizarea înseamnă ceva mult mai mult. Ea doreşte ridicarea sancţiunilor internaţionale ce i-au fost impuse de Statele Unite. Totodată, sfârşitul ameninţărilor reprezentate de prezenţa militară americană în Coreea de Sud.  

Preşedintele Donald Trump repetă că nu este presat să convingă Nordul să renunţe la arsenalul său nuclear atât timp cât acesta se abţine, aşa cum a făcut-o în ultimul an, să mai efectueze teste nucleare. "Nu vreau să bruschez pe nimeni", preciza preşedintele Donald Trump înainte să plece din Washington, într-o încercare de a tempera speranţele pe care multă lume le are de la acest summit.

De luni de zile, liderul de la Casa Albă vorbeşte despre potenţialul economic al Coreei de Nord dar în acelaşi timp refuză să o elibereze de sancţiuni. "Printr-o denuclearizare completă, Coreea de Nord va deveni rapid o putere economică. Dar fără denuclearizare, batem pasul pe loc", scria Donald Trump într-un Twitter.

De partea sa, Phenian susţine că a făcut primii paşi, oprind testele nuclare şi oferind acces pe siturile unde se desfăşurau aceste teste. Apoi, susţine că a finalizat dezvoltarea arsenalul său şi că nu mai are nevoie de aceste infrastructuri.

Analiştii sunt de părere că ambele tabere vor trebui să facă paşi concreţi căci «ar fi păcat ca fiecare dintre cei doi lideri să îşi piardă timpul în această reuniune», după cum s-a exprimat iniţial preşedintele american.

Alţi analişti, entuziaşti după ce i-au văzut pe cei doi lideri trecând de la insulte la declaraţii de dragoste, cred că acest summit va fi mult mai consistent decât cel de la Singapore.

Cel mai bun scenariu ar fi ca cei doi să se pună de acord asupra unui calendar privind denuclearizarea.

Washington ar putea promite garanţii de securitate sub forma unei declaraţii oficiale privind sfârşitul războiului coreean, derulat între 1950 – 1953 încheiat printr-un armistiţiu şi nu printr-un acord de pace. În plus, ar putea anunţa deschiderea de birouri de legătură între cele două ţări şi să autorizeze unele proiecte intercoreene.

Coreea de Nord a efectuat ultimul test nuclear în septembrie 2017 iar două luni mai târziu a derulat ultimul test cu rachetă balistică intercontinentală.