Emmanuel Macron: încercare de a-i federaliza pe cetăţenii Europei în jurul unui proiect comunitar mai protector

Mesajul transmis de Emmanuel Macron tuturor europenilor, deci nu atît instituţiilor şi şefilor de stat cît cetăţenilor de rînd, este în acelaşi timp grav şi formulat pe un ton pasionat. Dacă ar fi să rezumăm această tribună într-o frază iată cum ar putea suna ea: europeni, mai putem încă salva casa comună înainte ca ireparabilul să se producă, înainte ca Europa să intre într-o fază de dezbinare şi fragmentare dorită de mari puteri care au o viziune anti-democratică a lumii. Preşedintele Franţei şi-a mai expus de cîteva ori viziunea despre Europa. Anul trecut, pe 26 septembrie, el a rostit un discurs înflăcărat la Sorbona, dar care nu a avut efectul scontat. Germania, primul partener al Franţei în materie de construcţie europeană, s-a arătat reticientă şi oricum era preocupată la acea oră de un scrutin legislativ. Iar apoi europenii au constatat cu stupoare că zeci şi zeci de mii de francezi contestă politica interna a executivului francez, uneori cu o violenţă amintind de numeroasele insurecţii din istoria Franţei.

În prezent, însă, situaţia s-a mai calmat, o mare dezbatere naţională lansată de Macron i-a stimulat pe oameni să reia dialogul democratic şi să condamne violenţele. Seful statului francez se poate deci ocupa din nou de Europa, ceea ce a devenit de altfel o urgenţă pentru toţi europenii.

Tribuna publicată de Emmanuel Macron a fost salutată de mai mulţi lideri europeni, în frunte cu preşedintele Consiliului european, Donald Tusk. El a denunţat, preluînd semnalul de alarmă lansat de Emmanuel Macron, forţele “exterioare anti-europene” care încearcă să influenţeze rezultatul alegerilor europene de pe 26 mai. Donald Tusk aderă integral la propunerea lui Emmanuel Macron de interzicere a finanţării partidelor europene de către puteri străine. Rusia nu este numită în acest context, dar este clar vizată.

Pe plan intern, Emmanuel Macron a primit sprijinul unui important lider al dreptei, Jean-Pierre Raffarin, fost prim-ministru. Din alte direcţii el este însă contestat copios. Radicalii de stînga consideră că “renaşterea Europei”, aşa cum o vede preşedintele Macron, n-ar fi decît o renaştere liberală. Iar socialiştii îl acuză de "fals progresism”. Extrema dreaptă este la fel de acidă cu propunerile preşedintelui şi vede în ele un “pericol” pentru suveranitatea francezilor.

Cotidianul Le Monde constată că discursul lui Emmanuel Macron în privinţa Europei s-a modificat în ultimele şase luni. De la alegerea sa la Palatul Elaysée şeful statului francez a vizitat 19 ţări membre ale Uniunii Europene. Doleanţele europenilor care nu se simt protejaţi au ajuns la urechile sale. El a abandonat unele formule poate grăbite şi riscante, cum ar fi clasificarea forţelor politice europene în "progresiste" şi "naţionaliste". Emmanuel Macron nu se mai poziţionează într-un raport de confruntare cu lideri care predică democraţia iliberală, cum ar fi maghiarul Viktor Orban, sau cu populişti de dreapta cum ar fi italianul Matteo Salvini.

Mesajul preşedintelui francez se doreşte federator în numele unei misiuni urgente şi esenţiale: prezervarea libertăţii în Europa şi a construcţiei europene ca un baraj împotriva unor noi posibile catastrofe istorice.