Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Se transformă Franţa într-o "naţiune multiplă şi divizată”?

9782021406023-475x500-1.jpg

Image source: 
Editions Seuil

In Franţa are un important ecou mediatic o carte scrisă de analistul politic Jérôme Fourquet, specialist în comportamente şi atitudini politice precum şi în chestiuni de identitate, religie, imigraţie şi geografie electorală. Cartea sa este intitulată "Arhipelagul francez - naşterea unei naţiuni multiple şi divizate", a apărut la Editura Seuil şi propune o radiografie a societăţii franceze cu cîteva concluzii clare în ce priveşte direcţia evoluţiei sale.

Merită descifrată, înainte de toate, încărcătura metaforică a titlului: "L’Archipel français - Naissance d’une nation multiple et divisée". Cum arată o ţară continentală ştim, este cazul Franţei de fapt. Există însă şi ţări care au forma unui arhipelag, cum este cazul Japoniei, formată din 6852 de insule dintre care 430 sunt locuibile. Ceea ce vrea să spună Jérôme Fourquet în titlul său este că din punct de vedere socio-cultural Franţa a fost pînă acum un monolit şi că în ultimele decenii acest trunchi s-a spart devenind un “arhipelag” pe care trăiesc oameni care au tot mai puţine lucruri în comun.

Revista Le Point dedică un dosar substanţial acestei cărţi şi publică deasemenea un interviu cu autorul ei. Titlul dosarului este “Le grand boulversement”, ceea ce am putea traduce prin "Marea bulversare" sau "Marea răsturnare". Există o clară aluzie, în acest titlu, la teoria numită "marea înlocuire" lansată de filozoful Renaud Camus. Potrivit acestuia, populaţia albă şi de religie creştină din Europa occidentală începe să fie înlocuită treptat de populaţii venite din Africa şi din lumea musulmană, în marea lor majoritate de religie musulmană.

Jérôme Fourquet preferă să nu tragă însă astfel de concluzii "brutale". El analizează însă zeci şi zeci de date statistice, cu un accent special pe frecvenţa anumitor prenume în Franţa. El constată astfel că în 1900 majoritatea prenumelor ţineau de patrimoniul creştin. De altfel o lege exista în acest sens dată încă de Napoleon. Acest "ciment" creştin al societăţii franceze, nu numaidecît religios ci şi cultural, este însă pe cale de dispariţie.

Un prenume precum Maria, în 1900, era atribuit la o cincime din fetele născute la acea oră. Astăzi doar 0,3 la sută dintre fete mai primesc prenumele de Maria. In 1968, mai spune specialistul francez, din totalul prenumelor doar 2,5 la sută erau arabo-musulmane. Astăzi 18,5 la sută dintre prenumele atribuite la naştere în Franţa ţin de cultura arabo-musulmană. Unele date furnizate de autor pun în mod automat în evidenţă aspecte legate de voinţa de integrare a imigranţilor în Franţa. 95 la sută dintre persoanele care au în Franţa un nume arabo-musulman au şi un prenume arabo musulman. Dar 75 la sută dintre asiaticii născuţi în Franţa au un prenume francez.

Jérôme Fourquet mai analizează şi alte aspecte, cum ar fi cele legate de raporturile cu căsătoria, alimentaţia, consumul de alcool şi de stupefiante… Si ajunge la concluzia că în doar cîteva decenii totul s-a schimbat în Franţa, vechea naţiune "sudată" s-a dislocat. Acel popor francez care era ataşat unei republici unice şi indivizibile a intrat într-o fază de "arhipelizare". S-a produs deci o metamorfozare, trunchiul comun se fragmentează, se separă în "insule", în comunităţi bazate pe interese restrînse. Societatea multiculturală de astăzi este şi una “multiplă” (cum se spune în titlu) dar şi divizată.   

Revista Le Point prezintă cartea lui Jérôme Fourquet drept o "anchetă eveniment". Mai rămîne să reflectăm la întrebarea de pe coperta cărţii, plasată ca un sub-titlu: "Où allons-nous?" (Spre ce ne îndreptăm?)