Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


ONU, Nairobi: noi semnale de alarmă legate de poluare, accent pe problema deşeurilor din plastic

plastique-plage.jpg

Image source: 
Sonny Tumbelaka, AFP

La Nairobi, sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite, umanitatea încearcă din nou să găsească soluţii pentru limitarea poluării şi pentru protejarea biodiversităţii. Preşedintele francez Emmanuel Macron prezidează în acest context o nouă ediţie a conferinţei "One planet summit". Organizarea acestei conferinţe în Africa are o încărcătură simbolică întrucît continentul african este responsabil de numai 4 la sută din emisiile mondiale de gaz cu efect de seră, dar 65 la sută din populaţia africană este afectată de schimbările climaterice. Agenda discuţiilor este mai largă dar noi ne ocupăm în continuare de un singur subiect important: problema mondială a deşeurilor din plastic.

Ambalajele din plastic au devenit o calamitate mondială, şi nu întîmplător problema se află pe lista urgenţelor. În jur de o sută de milioane de de tone de deşeuri din plastic se află în prezent deversate în apele planetei. Cifrele sunt furnizate de ONU care mai precizează că în fiecare an în apele planetei ajung cîte zece milioane de tone de plastic suplimentare. În curînd, spun experţii Organizaţiei Naţiunilor Unite, în fluviile, mările şi oceanele lumii se vor afla mai multe deşeuri din plastic decît peşti şi animale marine.

Ca să avem o imagine şi mai "plastică" legată de inconştienţa oamenilor să ne imaginăm un lung şir de camioane pline cu deşeuri din plastic. În fiecare minut o astfel de încărcătură "se goleşte" fiind înghiţită de apele Terrei. Este omul inconştient, lipsit de informaţii, cinic, sau pur şi simplu speciei umane îi lipseşte inteligenţa colectivă? Personal aş spune că toate acestea formează un tot, un fel de stigmat al civilizaţiei industriale actuale. De la inventarea acestui produs, la jumătatea secolului al XIX-lea, diversificarea sa a cunoscut o curbă exponenţială. Plasticul a invadat pur şi simplu viaţa omului şi îl regăsim în ambalaje, în jucării, în produsele casnice, în aparate de tot felul.

Cam 300 de milioane de tone de plastic sunt produse anual pe planetă, şi între 8 şi 12 milioane de tone ajung în oceane. Contaminarea este deci enormă, deşeurile formează uneori veritabile insule plutitoare, sunt purtale de valuri de la polul nord la polul sud trecînd prin ecuator, în funcţie de consistenţă sau de greutate diversele deşeuri plutesc la diverse adîncimi. Specialiştii spun că pînă şi în zonele abisale, cum ar fi groapa Marianelor s-au găsit urme de plastic.  

Mai rămîne întrebarea: ce este de făcut? Multe organizaţii ecologiste consideră că firmele care utilizează masiv plasticul, cum ar fi Coca-Cola, ar trebui să dea tonul, să inventeze alte recipiente şi să finanţeze curăţirea oceanelor. Organizaţia ecologistă Greenpeace critică vehement aceste mari intreprinderi care obţin cîştiguri colosale, şi care preferă să investească bani mai degrabă în contracarerea legislaţiilor anti-plastic. Altfel spus, este mai uşor să finanţezi cu zeci de mii de euro un lobby care se opune legislaţiilor anti-plastic, decît să finanţezi programe în vederea reducerii consumul de plastic.

Pentru moment soluţiile sunt mai degrabă locale şi vin din partea consumatorilor, din partea celor care, la un moment dat, îşi spun "de azi înainte îmi schimb stilul de a consuma". Reciclarea deşeurilor, refuzul de a cumpăra produse cu uzaj unic, refuzul de a cumpăra produse excesiv ambalate – sunt gesturi care pot fi adoptate de oricine.

În Franţa, de exemplu, începînd cu data de întîi ianuarie 2020 va fi interzisă vesela din plastic cu folosinţă unică (altfel spus paharele,  farfuriile, tacîmurile din plastic). Cei care şi-au conceput activităţile comerciale pe baza acestor obiecte vor trebui să le înlocuiască pînă anul viitor cu altele, biodegradabile.

Uniunea Europeană nu a fost capabilă să adopte o legislaţie unică în materie de limitare a obiectelor din plastic cu folosinţă unică, dar ţările membre au termen pînă în 2025 ca să adopte, fiecare în parte, soluţii.

Ce se poate face însă la nivel mondial împotriva acestei invenţii, plasticul, care s-a vrut un imens progres dar care are şi aspecte toxice? Subiectul se află pe agenda discuţiilor de la Nairobi în speranţa că va provoca o trezile a umanităţii din ceea ce enumeram mai sus: inconştienţă, ignoranţă, cinism şi lipsă de inteligenţă colectivă.