Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa, dezbateri: Emmanuel Macron prins între două "focuri", Marine Le Pen şi Viktor Orban

france-granddebatnational-emmanuelmacron.jpg

 Emmanuel Macron, pe 15 ianuarie 2019, în localitatea Grand Bourgtheroulde, în cursul unei dezbateri
Emmanuel Macron, pe 15 ianuarie 2019, în localitatea Grand Bourgtheroulde, în cursul unei dezbateri
Image source: 
Ludovic Marin, AFP

În Franţa, se încheie săptămîna aceasta, mai precis vineri 15 martie, o primă etapă a dezbaterii lansată pe plan naţional de preşedintele Emmanuel Macron în contextul crizei provocată de “vestele galbene”. Greu de făcut un prim bilanţ coerent întrucît opiniile comentatorilor sunt împărţite. Ca exerciţiu democratic marea dezbatere naţională a însemnat însă un veritabil "brain storming", o încercare colectivă de găsire a unor răspunsuri la probleme de mare acuitate.

Reuniunile la nivel local au fost numeroase şi propunerile cetăţenilor au depăşit cifra de 334 000. Nu va fi uşor pentru executiv să analizeze  această masă de informaţii şi mai ales să ajungă la un "compromis democratic" – formula îi aparţine primului ministru Edouard Philippe. Internetul a reprezentat o excelentă platformă pentru dezbatere, şi au fost înregistrate un milion cinci sute de mii de contribuţii. Cotidianul Le Parisien constată însă că Internetul a fost utilizat în special de Franţa urbană, de păturile favorizate şi de pensionari. Acelaşi cotidian are impresia că tinerii şi francezii defavorizaţi s-au exprimat mult puţin.  

Cum se întîmpă deseori în Franţa, acestei dezbateri i se pun calificative extrem de diferite, uneori de-a dreptul răutăcioase. Pentru unii ea a fost o “mascaradă”, pentru alţii a ea fost un moment necesar pentru renaşterea democraţiei franceze. A doua etapă a dezbaterii constă în organizarea a 14 conferinţe regionale, între 15 şi 23 martie. Propunerile de la “bază” vor fi deci analizate în acest context de unde vor fi avansate spre executiv un fel de concluzii. Nu este greu de constatat că democraţia înseamnă uneori o complicată maşinărie în care trebuie să investeşti, în calitate de cetăţean, multă energie, în care trebuie să crezi sincer chiar dacă la sfîrşit poţi să rămîi şi cu un gust amar… Se va concretiza, oare, această dezbatere cu un nou “pact democratic” şi cu o revizuire a procesului de elaborare a deciziilor publice, cum dă de înţeles primul ministru?

Dar poate că marea problemă a aceastei dezbateri este alta: ea riscă să fie intrumentalizată de candidaţii la alegerile europene. Altfel spus, dezbaterea naţională legată de criza democratică din Franţa riscă să se prelungească pe plan european. Deja, pentru mulţi eurosceptici preşedintele Emmanuel Macron nu mai are un statut credibil de lider european pentru că nu şi-a rezolvat problemele la el acasă. Remarc, într-un editorial publicat de cotidianul catolic La Croix, un ton foarte pesimist legat de “rătăcirile” actuale ale Europei. Cele trei ţări care ar trebui să constituie osatura construcţiei europene traversează în prezent grave turbulenţe, scrie La Croix. Marea Britanie se îndepărtează în mod haotic de Europa, Franţa este confruntată cu o criză de democraţie internă iar Germania spune NU propunerilor formulate de Emmanuel Macron într-o tribună publicată pe data de 5 martie în toate ţările membre ale Uniunii Europene.

Emmanuel Macron ar trebui, pentru a redeveni credibil ca lider european, şi mai ales audibil cu iniţiativele sale, să cîştige practic în acelaşi timp două bătălii: cea internă, prin calmarea spiritelor în Franţa, şi cea europeană, printr-o victorie a “progresiştilor” la alegerile europene. Analiştii francezi spun că Emmanule Macron are acum doi adversari în faţa sa: pe plan intern lidera extremei drepte, Marine Le Pen, iar pe plan european primul ministru maghiar Viktor Orban. Iată-l deci pe şeful statului francez prins între două focuri, care, în plus, sunt şi aliate. Sondajele pun în lumină o creştere a popularităţii doamnei Marine Le Pen în Franţa, iar pe plan european Viktor Orban are numeroşi aliaţi care aderă la doctrina sa a democraţiei iliberale.

In spatele acestor înfruntări se află, cum spune editorialistul Christian Makarian în revista L’Express, “şocul dintre două Europe”: cea identitară, suveranistă şi protecţionistă apărată de Orban şi cea liberală, multiplă şi deschisă promovată de Macron.