Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Emmanuel Macron în rol de lider al mobilizării în favoarea prezervării mediului înconjurător

000_1dh5jm_0.jpg

Un adevăr elementar: nu avem o planetă de rezervă.
Un adevăr elementar: nu avem o planetă de rezervă.
Image source: 
JACQUES DEMARTHON / AFP

"Make our planet great again" (să-i redăm planetei grandoarea de altadată). Este expresia la care a recurs preşedintele francez Emmanuel Macron pentru a mobiliza, acum doi ani, comunitatea internaţională în jurul unui ambiţios program de protecţie a mediului înconjurător. Formula utilizată de şeful statului francez era şi o replică la deviza lui Donald Trump "Make America great again". Emmanuel Macron s-a remarcat din nou pe plan internaţional printr-un discurs pronunţat la Nairobi, în Kenya, în materie de ecologie, deşi, în Franţa, patru organizaţii neguvernamentale dau statul în judecată pentru pasivitate în ce priveşte protecţia mediului înconjurător.

"Nu mă convinge nici tabăra disperaţilor, nici tabăra cinicilor. Eu mă situez în tabăra celor decişi să acţioneze. Mediul înconjurător şi biodiversitatea trebuie să-şi găsească locul în centrul economiei de piaţă". Sunt cuvinte pronunţate de Emmanuel Macron la Nairobi, oraş care a găzduit o nouă ediţie a unui summit pe teme de ecologie iniţiat în 2017 de şeful statului statului francez.

“One Planet Summit” se doreşte şi un cadru de reflecţie în vederea schimbării comportamentelor umane. Este ceea ce a precizat din nou Emmanuel Macron: pentru a stopa efectul de seră şi opri distrugerea biodiversităţii omul trebuie să accepte unele sacrificii, să-şi schimbe modul de viaţă, să consume altfel şi să producă altfel, să instituie alte raporturi cu resursele planetei… Anul trecut, în septembrie, datorită iniţiativelor sale în materie de ecologie Emmanuel Macron a fost desemnat “campion al Terrei”. Un titlu onorific acordat de Organizaţia Naţiunilor Unite liderilor care reuşesc să creeze o dinamică în favoarea ecologiei. Emmanuel Macron a încercat să demonstreze la Nairobi că merită în continuare acest titlu şi a anunţat o contribuţie franceză de un miliard cinci sute de milioane de euro, pînă în 2022, în favoarea energiilor reciclabile.

Acest rol de lider internaţional în materie de ecologie îi este însă contestat lui Emmanuel Macron la el acasă, mai precis în Franţa. Și poate că nu întîmplător patru organizaţii neguvernamentale au ales exact acest moment, cînd Emmanuel Macron se adresa lumii întregi de la Nairobi, pentru a depune o plîngere împotriva statului francez acuzat de inacţiune în ce priveşte protecţia mediului înconjurător. Nu este sigur că acest demers juridic va duce la ceva concret, sau că va crea juristprudenţă. Iniţiative similare au mai avut loc în Olanda, Columbia şi Pakistan.

Filozofia acestui demers este următoarea: statul trebuie să fie garantul conservării mediului înconjurător pentru viitoarele generaţii. Pentru că este inacceptabil ca adulţii de azi să consume ca nişte prădători, să polueze în mod ireversibil planeta, să extermine prin modul lor de producţie şi consum majoritatea celorlalte vieţuitoare de pe planetă. Deşi dreptul internaţional nu prevede acest lucru, copiii nenăscuţi au dreptul să se bucure de o planetă sănătoasă şi să respire aer curat.

În Franţa, demersul juridic al celor patru organizaţii, printre care Greenpeace şi Fundaţia Nicolas Hulot, a beneficiat de sprijinul a două milioane de persoane care şi-au pus numele pe o petiţie intitulată "afacerea secolului". Mai concret, ceea ce i se reproşează lui Emmanuel Macron este că nu a reuşit să colaboreze cu fostul său ministru al tranziţiei ecologice, Nicolas Hulot, care la sfîrşitul verii trecute a şi plecat din guvern. Iar la nivelul măsurilor elementare, executivul francez a dat înapoi în faţa unui lobby puternic, cel al industriei chimice, şi nu a reuşit să interzică anumite îngrăşăminte chimice extrem de nocive.

Rămîne de văzut dacă statele vor ieşi din paralizie în urma unor acţiuni juridice, sau poate mai degrabă forţate chiar de generaţiile tinere de pe planetă. Adolescenta suedeză Greta Thunberg care a lansat un apel pentru o grevă mondială a liceenilor, s-ar putea să devină viitorul lider mondial al mişcării ecologiste. Mai ales dacă anul acesta va primi Premiul Nobel pentru pace, o propunere existînd deja în acest sens.

109