"Cetatea francofoniei" într-un fost castel regal de secol 16, proiectul lui Emmanuel Macron

Potrivit previziunilor, numărul de vorbitori de limbă franceză ar putea varia între 477 şi 747 de milioane la orizontul anului 2070. O „explozie” lingvistică ce se va datora în mare parte „exploziei” demografice a Africii, continent unde s-ar afla actualmente „inima”, sufletul, francofoniei. Este ceea ce arată ultimul raport al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). Bazat pe cercetări aprofundate şi anchete pe teren, presărat cu hărţi, tabele statistice şi infografii, volumul dedicat stării în care se află limba franceză numără aproape 400 de pagini.

Potrivit acestui document, publicat o dată la 4 ani, 60% dintre vorbitorii zilnici de limbă franceză se află în Africa. O cifră impresionantă ce se datorează atât vitalităţii demografice a continentului cât şi progreselor realizate în domeniul şcolarizării tinerilor.

În fine, ultimul raport OIF subliniază şi dimensiunea economică a francofoniei. Din diversele anchete realizate în 9 ţări – printre care Armenia, Bulgaria şi România - reiese că prestigiul limbii franceze pe piaţa muncii este în continuă creştere. Cunoaşterea limbii franceze revine tot mai des în cererile angajatorilor.

În acest context şi cu ocazia Zilei Internaţionale a Francofoniei, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a vizitat sediul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei din Paris, unde a purtat discuţii cu Secretara generală a instituţiei, Louise Mushikiwabo.

Trebuie spus că încă de când a fost ales în funcţie, Macron s-a arătat interesat şi preocupat de soarta Francofoniei în lume. Liderul de la Paris a promis astfel că va instala, la orizontul anului 2022, o „cetate a francofoniei” în castelul de la Villers-Cotterêts, aflat la circa 70 km nord-est de Paris. La ultimul sommet al Francofoniei de la Erevan, preşedintele Franţei spunea că vrea să creeze acolo, la Villers-Cotterêts, un „laborator al francofoniei”. Fosta reşedinţă regală din secolul 16, care măsoară 23.000 m2, ar urma să devină un pol inovator de difuzare a culturii în limba franceză în restul lumii.

Viitoarea „cetate a francofoniei” va organiza expoziţii, dezbateri, va fi loc de reşedinţă temporară pentru artişti şi cercetători şi, bineînţeles, va oferi un spaţiu de descoperire a „tuturor culturilor francofone” spunea Emmanuel Macron.

Un preşedinte care speră astfel să lase în urma sa, precum predecesorii săi, un proiect-far care să rămână în istorie. Să nu uităm că Georges Pompidou a creat un muzeu de artă contemporană la Paris, François Mitterrand şi-a pus numele pe o uriaşă bibliotecă tot în capitală, în timp ce Jacques Chirac a fost la originea muzeului artelor primare de pe Quai Branly. Emmanuel Macron speră să lase urmaşilor săi o „cetate a francofoniei.”