Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: Zvonuri nefondate declanşează vânători de romi

romi.jpg

Familie de romi din Bobigny, periferie a Parisului
Familie de romi din Bobigny, periferie a Parisului
Image source: 
AFP/Kenzo Tribouillard

In urma violenţelor comise contra unor romi din periferia Parisului la începutul săptămânii, opt persoane, suspectate că ar fi participat la aceste agresiuni, au fost deferite joi justiţiei. Miercuri, alţi patru tineri fuseseră prezentaţi tribunalului pentru fapte similare. Procesul lor a fost fixat pentru data de 17 aprilie. Violenţele contra acestor romi – dintre care mulţi sunt de origine română – au fost declanşate de nişte zvonuri care au circulat pe reţelele de socializare în care se vorbea despre tentative de răpire ale unor copii sau adolescenţi. „Rumori complet nefondate” au declarat autorităţile care au fost nevoite să pună pază la circa 34 de tabere de romi din nordul Parisului. Cum şi de ce se propagă astfel de zvonuri contra romilor încearcă să explice o serie de analişti şi comentatori francezi.

Site-ul de informaţii Slate, ca mai toată presa franceză din aceste zile, acordă spaţii largi violenţelor comise contra romilor. Publicaţia on-line, sub semnătura profesorului britanic Aidan McGarry, constată dealtfel că „în Europa, atitudinile anti-romi sunt în creştere. In numeroase societăţi, a-i denigra pe romi invocând trăsături şi caracteristici negative precum criminalitatea, delincvenţa sau modul de viaţă parazitar, este un lucru perfect acceptabil. Romofobia a fost clar vizibilă în discursul de ură pronunţat de ministrul italian de interne Matteo Salvini dar s-a văzut şi în atacurile neonaziste care au distrus case şi ucis romi nevinovaţi în Ucraina sau în expulzarea forţată decătre autorităţile franceze a peste 8.000 de romi din casele lor în 2017” scrie semnatarul din Slate. Specialistul mai notează că „romii ocupă poziţia cea mai joasă în practic toţi indicatorii socio-economici, inclusiv la capitolul nivel de instruire şi progresie şcolară, şomaj, speranţă de viaţă şi mortalitate infantilă. Potrivit unui studiu din 2014, comandat de Banca mondială şi axat pe atitudinea societăţilor vizavi de diferitele grupuri, reiese că în anumite state europene, romii ocupă o poziţie la fel de inferioară precum pedofilii şi traficanţii de droguri” mai reaminteşte Aidan McGarry.

De partea sa, Marc Knobel, istoric şi eseist, specializat în combaterea antisemitismului, lansează un apel în paginile revistei l’Obs. Ar fi insuportabil ca democraţiile să tacă şi să fie indiferente, lăsând astfel să se instaleze ici şi colo vânători de romi. Imaginile care au fost difuzate cu recentele violenţe anti-romi sunt edificatoare şi terifiante. Mitul nebun al ţiganului hoţ de copii revine cu paşi mari, aducând cu el şi mormanul de resentimente, prejudecăţi şi stereotipuri răufăcătoare. Oare am revenit la Evul Mediu?” se întreabă istoricul francez.

„Dacă fură găini, lumea îşi spune că pot fura şi copii”

Un alt confrate de-al lui, Ilsen About, specializat în chestiunea romilor din Europa, reaminteşte că „în Europa, ţiganii au fost dintotdeauna acuzaţi de tot soiul de crime imaginare, răpirea de copii nefiind decât un exemplu printre altele. Difuzarea acestor mituri cunoaşte un moment de vârf la cumpăna secolelor 19 şi 20 şi asta graţie presei care va juca un rol analog cu cel al reţelelor de socializare de azi, difuzând zvonuri nefondate. Pe lângă diversele publicaţii care alimentează ura anti-ţigani, apare şi o producţie literară care fixează în imaginarul poporului poveşti cu copii furaţi de oameni care circulă în rulote – temă care revine ca un ecou în actuala legendă urbană în care se vorbeşte despre camionete albe. Toate aceste rumori au provocat atunci numeroase razii anti-ţigăneşti. Violenţe au avut de exemplu loc la Toulouse în 1895 contra unor ţigani. Mai multe persoane au fost omorâte dar agresiunilor contra ţiganilor erau pe atunci rareori reprimate deci ele nu au lăsat multe urme în arhivele judiciare. In fine, difuzarea urii contra nomazilor alimentează politicile represive duse de anumite state europene. Tiganii sunt controlaţi, identificaţi, persecutaţi şi forţaţi să se sedentarizeze. Toate acestea au dus la genocidul contra ţiganilor comis de Germania nazistă şi aliaţii ei din timpul celui de-al doilea război mondial” conchide Ilsen About.

Edgar Morin, mare filosof care în 1969 publica o carte intitulată „Zvonul de la Orléans” – povestea unor aşa-zise dispariţii de tinere fete într-un magazin de îmbrăcăminte ţinut de nişte evrei – face o paralelă între aceea rumoare şi actualitatea de acum cu romii „hoţi de copii”. In paginile lui Le Monde, Edgar Morin constată că „aceste zvonuri reînvie lucruri înscrise în credinţele şi prejudecăţile oamenilor, şi anume că ţiganii sunt hoţi. Dacă fură găini, lumea îşi spune că pot fura şi copii. Acest stigmat anterior din inconştientl colectiv face ca spiritele să fie azi mai receptive. Ca şi în povestea de la Orléans, zvonul se fixează pe o minoritate care are o particularitate misterioasă şi îngrijorătoare, aici romii, acolo evreii. In ambele cazuri, rumoarea se transmite de la unul la altul, ca o certitudine, ori nu există nicio dovadă. Azi, trebuie să fim şi mai atenţi pentru că Twitter şi celelalte reţele de socializare, adică internetul în general, nu fac decât să amplifice zvonurile. Asta în contextul în care, să nu uităm, suntem într-o perioadă agitată, turmentată şi angoasată; cert, e în parte din cauza atentatelor comise de islamişti şi din cauza creşterii rasismului contra arabilor. Toate aceste lucruri fermentează în mintea oamenilor şi fac ca lumea să fie mai credulă. Fenomenul trebuie combătut în primul rând prin educaţie” este de părere Edgar Morin.

Franţa: Zvonuri nefondate declanşează vânători de romi