Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: Emmanuel Macron în Corsica pentru o dezbatere într-un context tensionat

rsz_000_nc9wk_0.jpg

Emmanul Macron în cursul unei precedente vizite în Corsica, 7 aprilie 2017
Emmanul Macron în cursul unei precedente vizite în Corsica, 7 aprilie 2017
Image source: 
Eric FEFERBERG / AFP

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron îşi încheie, în Corsica, seria de dezbateri directe cu cetăţenii şi cu aleşi ai naţiunii. Este pentru a 15-a oară că şeful statului francez participă la acest tip de exerciţiu democratic inedit, iniţiat chiar de el în contextul crizei vestelor galbene. Francezii aşteaptă însă acum, cu oarecare nerăbdare, rezultatele concrete ale “marii dezbateri naţionale”. Vizita lui Emmanuel Macron în Corsica se petrece într-un context tensionat.

Tensiunile au fost provocate de naţionaliştii corsicani care au decis de fapt să boicoteze dezbatarea cu preşedintele Franţei. Mai mult decît atît, ei au lansat un apel la acţiuni de protest, la manifestaţii şi greve, pentru a crea o ambianţă de "insulă moartă" în contextul vizitei prezidenţiale. Reamintesc că puterea locală în Corsica este deţinută de naţionalişti care, după opinia multor observatori, doresc pur şi simplu desprinderea ei de Republica franceză.

Nu este exclus ca naţionaliştii corsicani să se inspire din acţiunile catalanilor, pentru că ei doresc, de exemplu, utilizarea limbii corsicane în şcoală. Ceea ce ar însemna treptat o secesiune culturală faţă de Franţa, cum de fapt catalanii, care nu mai utilizează de mult spaniola, s-au separat cultural de Spania.

În ciuda boicotului naţionalist, Emmanuel Macron a stat de vorbă cu numeroşi primari corsicani, pe subiecte de importanţă cotidiană. Seful statului francez a mai efectuat vizite în Corsica şi s-a arătat ferm în anumite privinţe. Cuvîntul de ordine poate fi rezumat cam aşa: autonomie da, independenţă nu. In privinţa limbii corsicane, Emmanuel Macron este dispus să accepte introducerea ei ca specialitate în contextul reformei bacalaureatului, dar nu mai mult.

Există de mulţi ani în Franţa o “problemă corsicană” pe care nici un preşedinte în ultimele patru sau cinci decenii nu a reuşit să o rezolve. O problemă corsicană instrumentalizată deseori politic, de exemplu în prezent de către radicalii de stînga. Jean-Luc Mélenchon, şeful formaţiunii “Franţa nesupusă”, vede o formă de provocare în fermitatea arătată de şeful statului faţă de revendicările naţionaliştilor.

Locul ales pentru dezbaterea din Corsinca a fost satul Cozzano, în sudul insulei, iar naţionaliştii au avut grijă să plaseze drapelul corsican şi alte simboluri identitare pe tot parcursul străbătut în maşină de Emmanuel Macron.

Seful statului francez mai este confruntat în acest moment şi cu o grevă a elevilor şi a profesorilor de liceu, nemulţumiţi de reformele anunţate de ministrul învăţămîntului în ce priveşte liceele şi bacalaureatul. Ceea ce nu este de mirare în Franţa, practic niciodată, în ultimii 50 de ani, nici o reformă legată de învăţămînt sau de universităţi nu a fost primită cu seninătate. Postul de ministru al învăţămîntului este unul dintre cele mai ingrate, şi doar miniştrii care, ocupînd acest post, s-au ilustrat prin pasivitate, au scăpat de contestaţii.

Executivul francez anunţă în contextul încheierii marii dezbateri naţionale că aceasta a costat în jur de 12 milioane de euro. In jur de un milion cinci sute de mii de persoane au participat direct la acest exerciţiu democratic, iar în jur de două milioane au făcut propuneri prin Internet. La jumătatea lunii aprilie sunt aşteptate primele decizii ale guvernului, ca răspuns la doleanţele, neliniştile şi propunerile francezilor. Unii membrii ai opoziţiei au criticat modul în care a fost concepută dezbaterea, considerînd-o drept o "interminabilă operaţiune mediatică" şi o campanie electorală deghizată. Pentru executiv ea este un enorm succes şi o demonstraţie că democraţia poate fi reinventată, împrospătată, redinamizată.

Vom vedea însă adevăratele rezultate ale acestui exerciţiu democratic peste o săptămînă sau două, cînd executivul va anunţa măsuri cerute de populaţie, şi pe 26 mai, la alegerile europene.