Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa desecretizează arhivele privitoare la genocidul din Rwanda

o_patrula_de_militari_francezi_depaseste_trupele_hutu_rwandeze_27_iunie_1994_in_vestul_tarii.jpg

O patrula de militari francezi depaseste trupele hutu rwandeze, 27 iunie 1994, în vestul tarii.
O patrula de militari francezi depaseste trupele hutu rwandeze, 27 iunie 1994, în vestul tarii.
Image source: 
© AFP PHOTO / PASCAL GUYOT

Rwanda comemorează 25 de ani de la genocidul dus împotriva populaţiei de etnie tutsi. Începând cu 7 aprilie 1994, timp de 3 luni, la iniţiativa regimului extremist de etnie hutu, între 800 de mii şi un milion de persoane au fost masacrate.

Ceremonii se vor derula în capitala Kigali, în prezenţa a numeroşi şefi de stat şi diplomaţi. Franţa, acuzată ani de-a rândul de implicare activă în genocid, nu va fi reprezentată de preşedintele Emmanuel Macron. La Paris, acesta a decis crearea unui grup de experţi care să stabilească rolul exact al Franţei în acest conflict.

Preşedintele Emmanuel Macron a decis deschiderea arhivelor privitoare la acest conflict către un grup de 9 istorici care vor trebui să stabilească, în următorii doi ani, dacă Franţa s-a implicat activ, sau nu, în genocidul care a făcut, potrivit ONU, 800.000 de victime, între aprilie şi iulie 1994. Arhivele franceze oferite cercetătorilor vizează direct Rwanda şi situaţia existentă acolo în perioada 1990 – 1994.

Ceremonii au loc în capitala Kigali dar liderul de la Palatul Elysée nu va fi prezent la ele, invocând o agenda încărcată şi a trimis însă un deputat la comemorări – este vorba de un supravieţuitor tutsi din Rwanda ce a fost adoptat în 1994 de o familie franceză.

La Elysée, Emmanuel Macron a primit membrii unei asociaţii – Ibuka Franţa, formată din supravieţuitori ai genocidului. Liderul asociaţiei - Marcel Kabanda susţine că preşedintele Emmanuel Macron a făcut un gest foarte important prin deschiderea acestor arhive dar rămâne de văzut care va fi rezultatul studiului.

Printre punctele cel mai des disputate este cel privitor la amploarea asistenţei militare oferite de Franţa regimului preşedintelui rwandez de la acea vreme, un moderat de etnie hutu. O altă problemă ce ar trebui clarificată: circumstanţele atentatului în care şi-a pierdut viaţa preşedintele, pe 6 aprilie 1994, elementul care a declanşat genocidul. A doua zi premierul ţării, tot un hutu moderat, zece căşti albastre din misiunea ONU şi o serie de miniştri din opoziţie erau ucişi şi ei. Puterea din acea vreme, dominată de membrii din etnia hutu, declanşează  în acel moment masacrele. Iar la acea vreme, Parisul era aliatul regimului hutu.

De altfel, încă de acum cinci ani, un editorialist de la publicaţia Le Monde cerea ca Franţa să facă  lumină în acest caz şi scria:  "Chiar dacă  nu există  nicio dovadă  privind implicarea militarilor francezi în omucideri, lucrările unor istorici şi o serie de mărturii multiplică  semnele de întrebare" şi cerea desecretizarea tuturor arhivelor referitoare la această  dramă, "ultimul genocid al secolului 20".

Iar în mai 2018, la Paris, preşedintele Emmanuel Macron îi promitea omologului său rwandez, Paul Kagame, crearea acestei comisii de experţi.

Si tot de la Palatul Elysée, preşedintele francez anunţă o mobilizare a mijloacelor judiciare pentru a putea fi urmăriţi eventuali participanţi în acest genocid şi care s-ar afla în Franţa. Este o chestiune sensibilă deoarece mai multe persoane sunt bănuite de liderii de la Kigali că s-ar fi  ascuns în Franţa. Este cazul soţiei fostului preşedinte rwandez, pe care justiţia franceză a refuzat să o extrădeze în 2011. De altfel, justiţia franceză a refuzat extrădarea mai multor suspecţi rwandezi aflaţi în Hexagon.