Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sudan: regimul preşedintelui Omar el-Bechir sub presiunea contestaţiei populare

2018-12-28t123547z_1079562468_rc11452f12a0_rtrmadp_3_sudan-protests_0.jpg

Manifestanţi dispersaţi de poliţie la Khartoum în decembrie 2018.
Manifestanţi dispersaţi de poliţie la Khartoum în decembrie 2018.
Image source: 
REUTERS/Mohamed Nureldin Abdalla

În Sudan, regimul încarnat de Omar el-Bechir, la putere de 30 de ani, se află sub presiunea străzii. Protestele au început în urmă cu patru luni. Manifestanţii erau nemulţumiţi la acea oră de creşterea preţului la pîine, acum însă ei cer schimbarea regimului.

În ultimele zile manifestaţiile au luat amploare în Sudan şi s-ar putea ca ele să fie şi un efect al celor petrecute în Algeria, unde preşedintele Bouteflika a demisionat sub presiunea străzii dar şi a armatei.

Pe 22 februarie anul acesta preşedintele Omar el-Bechir a declarat starea de urgenţă în Sudan, ceea ce a mai frînat intensitatea protestelor. De pe 6 aprilie, însă, ele au reînceput, şi pentru prima dată manifestanţii s-au adunat în faţa cartierului general al armatei de la Khartoum. Protestatarii cer deschiderea unor negocieri directe cu armata pentru formarea unui guvern de tranziţie. Situaţia rămîne confuză şi complicată în capitală, unde au fost operate şi numeroase arestări, iar armata nu pare să treacă de partea protestatarilor. Preşedintele Omar el-Bechir dispune însă de o "armată paralelă" de 30 000 de oameni: sunt agenţii serviciilor de informaţii şi diversele miliţii care servesc interesele formaţiunii aflată la putere, Partidul congresului naţional.

Concomitent, Statele Unite şi Marea Britanie cer autorităţilor sudaneze să propună un plan credibil de tranziţie politică. Sudanul numără peste 35 de milioane de locuitori, majoritatea fiind de religie musulmană, şi se află într-o zonă strategică, la sud de Egipt, cu ieşire la Marea Roşie. Independent din 1956, Sudanul a fost însă răvăşit de numeroase conflicte, în primul rînd un lung război civil care a durat 17 ani şi s-a soldat cu desprinderea regiunilor din sud, unde locuitorii sunt în majoritatea lor creştini şi animişti. In ce-l priveşte pe preşedintele Omar el-Bechir, el este considerat vinovat de un veritabil genocid comis în regiunea Darfour, iar în cazul în care părăseşte Sudanul riscă să se trezească în faţa unui tribunal internaţional pentru a fi judecat pentru crime împotriva umanităţii.