Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Între flăcările de la Notre-Dame şi atacurile din Sri Lanka, un şoc planetar pentru creştini

000_1ft5y7_0.jpg

Cadavru adus la morga spitalului din Batticaloa, în estul insulei Sri Lanka, 21 aprilie 2019.
Cadavru adus la morga spitalului din Batticaloa, în estul insulei Sri Lanka, 21 aprilie 2019.
Sursa imaginii: 
LAKRUWAN WANNIARACHCHI / AFP

După atentatele comise duminică în Sri Lanka, soldate cu 290 de morţi şi 500 de răniţi, există riscul izbucnirii unor noi conflicte intercomunitare în această ţară. Agenţiile de presă semnalează deja atacuri împotriva unor moschei şi magazine aparţinînd musulmanilor. Autorităţie au decretat starea de urgenţă şi cer comunităţii internaţionale să participe la anchetă. Este evident că atentatele, coordonate de un centru operaţional au avut că ţintă principală comunitatea creştină din Sri Lanka. Deşi atacurile nu au fost revendicate, autorităţile de la Colombo desemnează o grupare islamistă locală ca fiind în spatele acestor atrocităţi, după toate probabilităţile cu ajutor logistic străin.

Sri Lanka tocmai intrase într-o perioadă de relativ calm după un lung război civil, încheiat în urmă cu zece ani, şi care s-a soldat cu o sută de mii de morţi. Pentru turiştii care au început să revină în această ţara decorul natural este paradisiac. Infernul începe însă cînd vine vorba de tensiunile intercomunitare. Dintre cei douăzeci şi unu de milioane de sri-lankezi 70 la sută sunt budişti, 12 la sută hinduşi, 10 la sută musulmani şi 7 la sută catolici şi protestanţi.

Atacînd biserici în care creştinii se rugau în ziua de Paşte, teroriştii au lovit masiv într-o comunitate care în ultimii 25 de ani a avut în mod sistematic de suferit. Dar aceste ultime atacuri sunt touşi fără precedent. Atacînd hoteluri de lux teroriştii i-au vizat în primul rînd tot pe creştini (pentru că majoritatea turiştilor sunt occidentali), dar au vizat şi unul dintre principalele sectoare economice ale ţării.

De la sfîrşitul războiului civil, în  2009, în special comunitatea musulmană a fost ţinta unor atacuri din partea grupurilor radicale budiste. Nu este exclus însă ca actualele atentate din Sri Lanka să aibă mai degrabă o legătură cu înfrîngerea jihadiştilor din Irak şi din Siria… Nebuloasa jihadistă continuă se existe, toţi experţii afirmă acest lucru, chiar dacă aşa-zisul "califat" a fost lichidat militar pe teren…

Un cercetător, expert în Sri Lanka, se exprimă în cotidianul Le Parisien şi arată că Tigrii Tamuli, minoritate care s-a opus între 1976 şi 2009 puterii centrale, au atacat şi ei, uneori, hoteluri, dar fără să ucidă străini întrucît mizau pe sprijin internaţional.

Atacurile din ziua Paştelui catolic în Sri Lanka au marcat cu sînge o Săptămînă sfîntă începută cu flăcări la Notre-Dame la Paris. Teribile lovituri pentru creştini, la nivel simbolic dar şi fizic, în carnea si sîngele lor. Monseniorul Bruno Valentin, episcop auxiliar la Versailles, declara pe postul de radio France Inter că în multe ţări din lume creştinii sunt practic martirizaţi. Peste 245 de milioane de creştini suferă de persecuţii în peste 50 de ţări, ceea ce înseamnă un creştin din nouă.

În 2018 şi-au pierdut viaţa în lume 4300 de creştini, ucişi din cauza credinţei lor. Ceea ce înseamnă o creştere cu 40 la sută a atacurilor comise împotriva comunităţii creştine în 2018 faţă de 2017. 3150 de creştini au fost întemniţaţi din cauză că voiau să-şi exercite în mod liber credinţa, şi 1847 de biserici au fost ţinta unor atacuri. Toate aceste date sunt furnizate de Observatorul mondial privind persecuţiile împotriva creştinilor.  

"Nu pot să nu suprapun imaginea Catedralei Notre-Dame cuprinsă de flăcări peste cea a unei întregi Biserici Catolice cuprinsă de flăcări", a mai spus pe postul de radio France Inter Monseniorul Bruno Valentin. Este adevărat că Biserica Catolică trece printr-o gravă criză, care va trebui depăşită printr-un efort comun al catolicilor. Atentatele comise în Sri Lanka lovesc însă întreaga comunitate internaţională, şi amintesc că bătălia împotriva terorismului, a fanatismului, a islamului radical nu s-a încheiat. De altfel 37 de străini (indieni, americani, britanici, portughezi, turci, danezi, un francez) figurează printre victime.

Potrivit unor observatori la faţa locului, teroriştii au ales bisericile în aşa fel încît să lovească puternic în coabitarea inter-etnică şi inter-religioasă. Poate că dincolo de ura lor faţă de creştini, cei care au organizat atentatele au ca obiectiv şi haosul general.