Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Comemorare în Franţa a genocidului armean

30581933_10157247451359409_4551329684830289920_o_0.jpg

Memorialul genocidului armean, Erevan, Armenia
Memorialul genocidului armean, Erevan, Armenia
Image source: 
Elena Gabriellan/RFI

Franţa comemorează pentru prima dată în mod oficial genocidul armean. Ceea ce a fost o promisiune făcută de Emmanuel Macron la ora campaniei electorale a devenit realitate. Franţa a recunoscut încă din 2001 genocidul armean, fapt care a suscitat încă de pe atunci reacţiile vehemente de protest ale Turciei. Si acum Ankara avertizează că relaţiile sale cu Parisul vor avea de suferit după decizia Franţei de a consacra ziua de 24 aprilie comemorării unor evenimente pe care turcii le recunosc doar ca “masacre” şi nu ca “genocid”.

Ziua de 24 aprilie 1915 este considerată ca punctul de plecare al unei teribile tragedii trăită de armenii din fostul Imperiu Otoman. In acea zi au fost arestaţi la Constantinopol 600 de intelectuali armeni şi ulterior masacraţi. Între acea dată şi sfîrşitul anului 1917 peste un million de armeni şi-au pierdut viaţa într-un context de deportări masive spre deşertul sirian, de  masacre, de violuri, de înfometări intenţionate, de represiuni de tot felul. Unii istorici evocă cifre şi mai mari, de un milion şi jumătate de victime.

Ankara neagă însă acuzaţia că la acea oră regimul "junilor turci", într-un moment de destrămare a Imperiului Otoman, ar fi avut intenţia unei exterminări sistematice a armenilor. 

Armenii din Franţa salută faptul că Emmanuel Macron s-a ţinut de cuvînt, dar cer şi adoptarea unei legi de natură să sancţioneze persoanele care neagă genocidul armean, tot aşa cum sunt sancţionate cele care neagă Holocaustul. In Franţa situaţa este destul de paradoxală privind negaţionismul în cazul genocidului armean. Consiliul Constituţional a cenzurat, de fapt, o lege din 2012 care penaliza contestarea genocidului armean, considerînd-o contrară libertăţii de expresie.

Autorităţile de la Ankara consideră că francezii au comis şi ei acte susceptibile să fie calificate de "genocid", şi evocă războiul din Algeria, precum şi masacrarea a 800 000 de etnici tutsi în Rwanda, în urmă cu 25 de ani, într-un moment cînd Parisul sprijinea regimul rwandez de atunci.  

Agenţia France Presse semnalează într-o depeşă că termenul de “genocid” nu era încă utilizat în anii primului război mondial. El a devenit curent abia în 1945 în contextul Procesului de la Nürnberg cînd a fost evocată exterminarea de către nazişti şi aliaţii lor a şase milioane de evrei. Dreptul internaţional recunoaşte termenul de genocid din 1948.

De atunci s-au mai produs şi alte genocide pe glob, unul dintre cele mai teribile fiind cel comis de Khmerii roşii în Cambodgia, care, între 1975 şi 1979, au ucis două milioane de cambodgieni, un sfert din populaţie. In Sudan fostul preşedinte Omar el-Bechir este vizat de un mandat de arestare al Curţii penale internaţionale pentru responsabilitatea sa într-un război civil soldat cu 300 000 de morţi din 2003 încoace. In Bosnia, masacrarea de către sîrbi, în 1995, a 8000 de musulmani a fost un alt act recunoscut drept genocid de Curtea internaţională de justiţie.  

In jur de 20 de parlamente din tot atîtea ţări, precum şi Parlamentul european şi Vaticanul au recunoscut pînă acum genocidul armean.

Comunitatea armeană din Franţa era evaluată, în 2011, la aproximativ 600 000 de persoane, dintre care 400 000 născute în Franţa. Printre personalităţile franceze de origine armeană se numără cîntăreţul Charles Aznavur, actriţa Fanny Ardant, fostul premier Edouard Baladour, patronul firmei Alcatel, Serge Tchuruk, romancierul şi istoricul Henry Troyat care a fost şi membru al Academiei franceze…

La Paris, nu departe de Podul Invalizilor şi de Grand Palais se află şi un monument dedicat genocidului armean, monument inaugurat în 2003.