Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Celebrare a prieteniei fraco-italiene şi a Europei la umbra lui Leonardo da Vinci

macron_matarella_0.jpg

Preşedintele italian Sergio Mattarella şi omologul său francez Emmanuel Macron la mormîntul lui Leonardo da Vinci
Preşedintele italian Sergio Mattarella şi omologul său francez Emmanuel Macron la mormîntul lui Leonardo da Vinci
Sursa imaginii: 
HILIPPE WOJAZER / POOL / AFP

Preşedintele Emmanuel Macron şi omologul său italian Sergio Mattarella l-au omagiat joi 2 mai pe marele artist al Renaşterii, Leonardo da Vinci, de la moartea căruia se împlinesc cinci secole. In acelaşi timp cei doi preşedinţi au celebrat prietenia franco-italiană şi Europa într-un moment cînd mai sunt trei săptămîni pînă la alegerile europene.

Cei doi preşedinţi s-au deplasat la Amboise, în regiunea Tourraine, unde Leonardo da Vinci şi-a petrecut ultimii trei ani din viaţă între 1516 şi 1519. Acolo se află, în castelul de la Amboise, construit după planurile genialului artist, şi rămăşiţele sale pămînteşti. Emmanuel Macron şi Sergio Mattarella s-au mai întîlnit cu 500 de tineri francezi şi italieni la castelul Chambord pentru a vorbi despre Renaştere într-un moment cînd şi construcţia europeană ar cam avea nevoie să renască.

Să precizăm că la începutul acestui an relaţiile dintre Franţa şi Italia au trecut prin cea mai gravă criză a lor de la sfîrşitul celui de-al doilea război mondial încoace. Totul a început de fapt anul trecut cînd la Roma s-a format o coaliţie compusă din populişti de dreapta şi populişti de stînga. Între Franţa şi Italia au intervenit imediat tensiuni legate de gestiunea crizei migratorii, de situaţia din Libia şi de construcţia europeană.

Responsabilii italienii nu au digerat cu uşurinţă faptul că Emmanuel Macron i-a plasat în categoria populiştilor identitari şi naţionalişti, în timp ce el însuşi s-a caracterizat ca “progresist”. Executivul de la Roma nu a fost de acord nici cu unele iniţiative ale Franţei în Libia, fostă colonie italiană, şi unde Italia se consideră mai îndreptăţită să propună medieri şi soluţii. Nu în ultimul rînd, italienii au fost iritaţi de avertismentele venite de la Paris în privinţa laxismului bugetar italian.

Pe 20 mai anul trecut ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, declara următoarele: "Dacă noul guvern italian îşi asumă riscul de a nu-şi respecta angajamentele privind datoria publică şi deficitul, precum şi în ce priveşte asanarea sistemului bancar, întreaga stabilitate financiară a zonei euro va fi ameninţată." Italienii au replicat imediat, refuzînd să accepte rolul de "sabotori" ai Uniunii Europene. "Francezii să se ocupe de Franţa şi să nu-şi bage nasul în afacerile altora" a replicat ministrul de interne itanian Matteo Salvini. El este şi omul care a provocat stupefacţie în Franţa după ce şi-a exprimat direct sprijinul faţă de "vestele galbene" franceze şi chiar s-a întîlnit cu unul dintre protestatari. Ca reacţie, Franţa şi-a rechemat ambasadorul de la Roma prentru consultări…  

O altă sursă de tensiune a fost atunci cînd un responsabil italian a dat de înţeles că ţara sa s-ar putea să nu împrumute Franţei tablourile solicitate în vederea unei mari expoziţii, în octombrie, la Luvru, în jurul lui Leonardo da Vinci. Pînă la urmă însă lucrurile s-au calmat pentru că şi Franţa va împrumuta tablourile lui Raphaël pentru o mare expoziţie, anul viitor, la Roma, la Palatul Quirinal.

Vizita în Franţa a preşedinelui italian este deci de natură să readucă relaţiile bilaterale pe linia normală de plutire, şi să reamintească Europei că Franţa şi Itala au enorm de multe lucruri în comun. Multe mai multe lucruri care le apropie decît care le despart, spre binele Europei de fapt.