Summit european la Sibiu: priorităţile lui Macron şi sprijinul pentru Iohannis

Parisul consideră că summit-ul informal de la Sibiu va permite Uniunii europene să dea startul unei noi faze, să deschidă un nou capitol al istoriei UE având în vedere că reuniunea se va derula între 27 şi nu între 28 de membri.

La Sibiu se va stabili o foaie de parcurs, se vor pune jaloanele agendei europene pentru următorii 5 ani, următorul summit, cel din iunie, urmând să fie însă mult mai important pentru Paris întrucât ar urma să fie cel la care se vor decide numirile în principalele posturi de responsabilitate – preşedinte al Comisiei europene, preşedinte al Europei, şef al diplomaţiei europene, şamd. In culise se vorbeşte chiar despre un summit european la câteva zile după alegerile europene – probabil 28 mai – pentru a stabili rapid numele acestor viitori înalţi responsabili. „A tărăgăna această chestiune a numirilor riscă să ne otrăvească viaţa” spune Palatul Elysée făcând aluzie la precedentele numiri - din 2014 - pentru care a fost nevoie de 3 summituri şi tot atâtea luni pentru a le definitiva.

Emmanuel Macron va profita de reuniunea de la Sibiu pentru a-şi preciza orientările, priorităţile pentru anii 2019-2024. Cap de listă, clima şi mediul înconjurător. Franţa, împreună cu alte 7 state europene – Spania, Portugalia, Belgia, Olanda, Luxembourg, Danemarca şi Suedia – trag semnalul de alarmă. Intr-un „non-document” – un text parafat de cei 8 dar care mai poate fi semnat şi de alţii după summit-ul de la Sibiu – respectivii cer „o politică mai ambiţioasă în materie climatică”. Printre altele, textul cere Uniunii europene să ajungă „la orizontul anului 2050 la o neutralitate carbon”, adică să ajungă până atunci la zero emisii de gaze cu efect de seră. Un obiectiv dorit şi de 200 de oraşe europene care au lansat şi ele Uniunii europene un apel similar.

Problema este că dacă Franţa se vrea lider la acest capitol al combaterii încălzirii climei – capitol care seduce tot mai multe state – unele ţări, în particular est-europene, cer garanţii financiare ca să-şi poată permite tranziţia spre neutralitatea gazelor cu efect de seră. Problema este că şi mari ţări din vest sunt absente de pe lista semnatarelor acestui apel. Printre ele, Germania şi Italia, ambele din motive politice interne.

Reforma Schengen, din nou pe tapet

Al doilea mare capitol pe care va insista Emmanuel Macron la Sibiu este cel al modelului economic şi social european. Liderul francez vrea să abordeze chestiuni precum relaţiile comerciale, concurenţa dar şi – din nou – directiva muncitori detaşaţi şi idea unui salariu minim european.

Securitatea şi protecţia frontierelor – capitol la care intră şi Europa apărării, lupta antiteroristă şi reforma spaţiului Schengen – este a treia axă pe care o va aborda Emmanuel Macron la Sibiu. Parisul vrea să modifice de exemplu „codurile Schengen”, vrea să stabilească o legătură între politica migratorie şi libera circulaţie a persoanelor. In fine, liderul de la Paris ar dori să impună un soi de solidaritate europeană fără a impune însă noi cote de migranţi celor care nu vor întrucât „acest sistem nu funcţionează”.

A patra şi ultima prioritate a lui Emmanuel Macron la Sibiu va fi „capitolul” democraţie şi libertăţi. Preşedintele francez va propune creearea unei Agenţii europene a protecţiei democraţiilor. Vast program aşadar pentru Macron la Sibiu, rămâne acum de văzut cine îl va urma în contextul electoral al scrutinului european de la sfârşitul lunii.

Emmanuel Macron are un mesaj pentru Klaus Iohannis

Comisia europeană s-a arătat în ultima vreme îngrijorată de situaţia statului de drept şi a independenţei justiţiei din România. In acest context, o sursă de la Palatul Elysée ne-a afirmat că „Parisul, ca şi Uniunea europeană, este realmente, serios preocupat”, de această situaţie. Pentru preşedinţia franceză, „Klaus Iohannis este foarte apreciat pentru felul în care apără independenţa justiţie şi încearcă să combată corupţia din România.” Insistând să aflăm dacă Franţa - şi mai general, Uniunea europeană – îi va transmite la Sibiu un mesaj de susţinere liderului român, răspunsul sursei prezidentiale franceze a fost clar: „Da, îl sprijim pe preşedintele Iohannis pentru felul în care se angajează în favoarea independenţei justiţie, pentru poziţia sa morală. Da, îl sprijim în lupta sa pentru apărarea statului de drept”. Preşedintele României ştie aşadar la Sibiu pe cine poate conta.