Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prioritătile partidului prezidenţial francez (LREM) pentru europene: Ecologia, reformarea Schengen şi extinderea Erasmus

lrem.jpg

Nathalie Loiseau, lidera listei LREM pentru europene, în miting la Caen, 6 mai 2019
Nathalie Loiseau, lidera listei LREM pentru europene, în miting la Caen, 6 mai 2019
Image source: 
Damien MEYER/AFP

Cu nici două săptămâni înaintea alegerilor europene, La République En Marche (LREM), partidul preşedintelui Emmanuel Macron, şi-a dezvăluit (în sfârşit) programul electoral. Nathalie Loiseau, lidera acestei liste pentru europene, este ultima dintre principalii candidaţi care îşi face public proiectul. Care sunt priorităţile ei şi de ce a venit aşa de târziu programul?

Iniţial, prezentarea programului partidului La République En Marche, LREM pe scurt, era prevăzută la mijlocul lunii trecute. O primă amânare a avut loc pentru 25 aprilie. Data a fost însă aleasă de preşedintele Emmanuel Macron pentru prima sa conferinţă de presă. Tot atâtea amânări care au fost exploatate de adversarii liderului de la Elysée.

Cu nici două săptămâni înainte de scrutin, majoritatea prezidenţială a decis deci să apese pe accelerator. Programul este extrem de ambiţios dar şi costisitor.

Cap de listă figurează ecologia, combaterea încălzirii climatice. Pentru energie şi transporturi „curate”, LREM propune investiţii de „o mie de miliarde de euro până în 2024”. De asemenea, partidul prezidenţial vrea o taxă pe carbon şi vrea să interzică semnarea unor noi acorduri de liber-schimb cu ţările care nu au ratificat Acordul de la Paris privind clima.

Pe plan fiscal, La République En Marche doreşte introducerea unei taxe europene pentru mai marii internetului, cei care au o cifră de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro  – gen grupul GAFA, Google, Amazon, Facebook şi Apple.

Tot pe lista celor 79 de propuneri ale listei conduse de Nathalie Loiseau figurează şi introducerea unei „salariu minim, adaptat fiecărei ţări europene” şi continuarea reformei directivei care-i priveşte pe muncitorii detaşaţi.

LREM ar vrea „să avanseze şi spre creearea unei armate europene, care să nu le înlocuiască însă pe cele naţionale, şi care să tindă spre o capacitate de intervenţie comună.” Armonizarea citeriilor politicilor de azil şi, nu în ultimul rând, „salvarea” spaţiului Schengen printr-o reformă în care „fiecare stat va trebui să participe la efortul comun” sunt şi ele puncte de lista partidului prezidenţial francez pentru europenele din 26 mai.

La capitolul educaţie, La République En Marche propune extinderea programului Erasmus la elevii din gimnaziu, liceeni şi tinerii şomeri.

In fine, în privinţa democraţiei şi a drepturilor fiundamentale, partidul LREM vrea să condiţioneze accesarea fondurilor europene de respectarea statului de drept şi de convergenţa socială.

Comentarii şi reacţii politice după prezentarea listei de priorităţi

Presa franceză salută în general, cu mici excepţii, angajamentul european al preşedintelui Emmanuel Macron. Les Echos, ziar economic, notează de exemplu că „proiectul LREM confirmă faptul că frontierele şi clima se impun drept principalele teme ale campaniei electorale, cel puţin a celei din Franţa. Ecologia inspiră toate listele de stânga în timp ce protecţia frontierelor apare în programele dreptei şi extremei drepte. Emmanuel Macron le-a pus laolaltă, dar ecologia pe primul loc” scrie publicaţia financiară. Libération, ziar de centru-stânga, pune însă la îndoială „înverzirea lui Macron, un preşedinte care nu a pronunţat nici măcar o dată cuvântul „biodiversitate” la conferinţa sa de presă din 25 aprilie.”

Pe plan politic, Jordan Bardella, liderul listei partidului extremist de dreapta Reuniunea naţională, denunţă „supralicitarea” programului prezidenţial în domeniul tranziţiei ecologice. „A investi o mie de miliarde de euro până în 2024 este ceva delirant” a declarat respectivul. Sefa lui, Marine Le Pen, lidera partidului RN, speră ca la aceste europene să-l „stopeze” pe Emmanuel Macron, să-l împiedice să-şi pună în practică „actul doi” al mandatului său prezidenţial.

François-Xavier Bellamy, liderul listei Republicanilor, principalul partid parlamentar de opoziţie din Franţa, de centru-dreapta, a estimat de partea sa că „proiectul LREM nu va mişca nimic din loc” pentru că Emmanuel Macron propune „o Europă care nu a funcţionat”.

In fine, ecologiştii francezi au declarat şi ei că „propunerile lui Macron şi ale partidului său, în domeniul ecologiei, nu sunt serioase”.

Care ar fi rezultatele la europene, potrivit ultimelor sondaje de opinie

Ultimele sondaje de opinie dau partidul prezidenţial LREM şi pe cel de extremă dreaptă RN umăr la umăr, cu circa 22% din intenţiile de vot pentru fiecare. Pe locul trei, dar mult în spate, cu circa 14 procente din intenţii, ar sosi Republicanii. Pe locul 4, cu vreo 8-9%, s-ar clasa Franţa nesuspusă a stângistului Jean-Luc Mélenchon urmat îndeaproape de ecologişti. In fine, socialiştii şi aliaţii lor sunt creditaţi cu foarte puţin peste cele 5 procente minime pentru a pretinde la un loc în Parlamentul european.

Reamintim că la precedentele europene din 2014, Frontul naţional – partidul extremist de dreapta rebotezat azi Reuniunea naţională – ajunsese în frunte cu circa 25% din voturi. La această ediţie 2019, Marine Le Pen speră să poată forma cu aliaţii ei europeni – după alegeri – al treilea grup politic în viitorul parlament european.

Prioritătile partidului prezidenţial francez (LREM) pentru europene: Ecologia, reformarea Schengen şi extinderea Erasmus