Europarlamentare: regulile campaniei oficiale din Franţa

34 de liste concurează în Franţa pentru a-şi repartiza cele 79 de mandate atribuite ţării în viitorul parlament european. Un număr record care le pune mari probleme primăriilor.

Municipalităţile sunt obligate, prin codul electoral, să instaleze în faţa fiecărei secţii de votare câte un panou de afişaj pentru fiecare listă. O advărată bătaie de cap, mai ales la sate – nu trebuie uitat că în Franţa există circa 36.000 de comune.

Tot în timpul campaniei oficiale se distribuie francezilor cu drept de vot rezumatele promisiunilor electorale ale tuturor listelor. Respectivele rezumate, imprimate pe câte o pagină simplă sau recto-verso, au voie să folosească toate culorile, mai puţin cele trei din drapelul francez: albastru, alb şi roşu.

Pe parcursul campaniei electorale oficiale, televiziunile publice vor difuza două tipuri de spoturi publicitare. Unele de format scurt, un minut şi jumătate, mai ales seara sau după jurnalele de ştiri. Un al doilea format, mai lung – în jur de trei minute – va fi difuzat mai degrabă dimineţile şi după-amiezile pe canalele de stat. Fiecare formaţiune politică poate să-şi realizeze singură filmele de campanie sau să utilizeze, gratis, mijloacele puse la dispoziţie de France Télévisions.

In fine, timpul de antenă atribuit diverselor partide variază de la un maxim de 55 de minute şi 53 de secunde pentru La République en Marche (LREM) – partidul prezidenţial – la minimumul de 3 minute şi 33 de secunde, acordat ultimelor 20 de liste în cursă. Timpii au fost fixaţi în urma unui calcul complex realizat de Consiliul superior al audiovizualului bazat pe rezultatele partidelor la ultimele europarlamentare dar şi la alte alegeri recente, pe ultimele sondaje de opinie dar şi pe contribuţia diverşilor candidaţi la animarea dezbaterilor electorale.

Potrivit ultimelor sondaje, alegerile din 26 mai se anunţă foarte strânse. LREM şi Reuniunea naţională, partidul extremist de dreapta al lui Marine Le Pen, sunt credidate umăr la umăr cu circa 22% fiecare. Pe locul 3 s-ar clasa Republicanii, adică conservatorii din opoziţie, cu vreo 13 procente în timp ce listele de stânga ar obţine între 5 şi 10%.

Reamintim că doar listele electorale care trec de pragul de 3% vor primi înapoi banii de campanie.