Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Giganţi web şi guverne se angajează să limiteze propagarea extremismului

presedintele_emmanuel_macron_alaturi_de_premierul_noii_zeelande_jacinda_ardern_palatul_elysee_paris_15_mai_2019.jpeg

Presedintele Emmanuel Macron alaturi de premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, Palatul Elysée, Paris, 15 mai 2019.
Presedintele Emmanuel Macron alaturi de premierul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, Palatul Elysée, Paris, 15 mai 2019.
Image source: 
elysee.fr

La Paris, reprezentanţii mai multor state şi cele mai mari companii de internet au semnat un angajament comun pentru a limita propagarea on-line de conţinut violent. Apelul de la Christchurch este semnat la iniţiativa Noii Zeelande după atacul soldat cu 51 de morţi ce a avut loc în urmă cu două luni şi care a fost transmis în direct pe Facebook timp de 17 minute.

Trei preşedinţi, cinci prim-miniştri, un rege, un vice-preşedinte şi opt reprezentanţi ai industriei noilor tehnologii s-au întâlnit la Paris la invitaţia guvernelor Franţei şi a Noii Zeelande pentru a semna «Apelul de la Christchurch».

Este un text de patru pagini care defineşte angajamentele pe care autorităţile şi societăţile de web le iau pentru a lupta contra publicării şi propagării de «conţinut terorist şi violenţă extremă» pe internet.

Iniţiativa aparţine premierului neozeelandez Jacinda Ardern, ca reacţie la atentatul din Christchurch (Noua Zeelandă) unde un terorist de extremă-dreaptă a ucis 51 de oameni în două moschei. El a filmat masacrul şi a difuzat imagini în direct, timp de 17 minute, pe Facebook. Imaginile au fost distribuite ulterior, timp de mai multe ore, pe Twitter, YouTube, WhatsApp şi Instagram.

Guvernele semnatare se angajează să pedepsească difuzarea unui conţinut «problematic» şi garantează că media va trata de manieră corectă atentatele, prin difuzarea «cu responsabilitate» a imaginilor cu terorişti şi de la locul unor atacuri.

De asemenea, vor colabora cu platformele on-line pentru a combate extremismul.

Documentul nu defineşte practic ce înseamnă « un conţinut cu caracter terorist ori extremism violent». Redactarea sa a determinat ample dezbateri pentru a fi găsit un echilibru între conţinut şi protejarea libertăţii de exprimare.   

Mai multe societăţi semnatare se află la salonul de noi inovaţii - VivaTech, ce va fi deschis până sâmbătă la Paris. Preşedintele Emmanuel Macron merge joi la târg pentru a se întâlni cu şefii companiilor prezente. În total, reprezentanţii a 26 de ţări şi giganţi web s-au raliat deja la acest apel.

Franţa, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Senegal, Indonezia şi Iordania sunt printre statele semnatare. Este şi cazul Comisiei Europene, reprezentată la Elysée prin preşedintele Jean-Claude Juncker.

De partea giganţilor web, semnatarii se angajează să explice de manieră transparentă măsurile pe care le iau atunci când moderează un conţinut terorist. Aceste companii promit chiar o analiză a algoritmilor ce ar putea amplifica propaganda teroristă şi împinge internauţii să consulte un astfel de conţinut.

Printre semnatari se află Twitter şi Facebook, gigantul informatic Microsoft, Google – ce este şi proprietar al platformei YouTube, Fundaţia Wikimédia care a dezvoltat Wikipédia, Amazon, precum şi societăţile franceze Dailymotion şi Qwant.

Angajamentele luate nu sunt obligatorii. Multe dintre ele sunt de fapt măsuri luate deja de societăţile şi guvernele semnatare.

În septembrie urmează să aibă loc o nouă reuniune pe acestă temă, cu ocazia Adunării generale a Naţiunilor Unite, la New York.

Până acum, parlamentul european a adoptat, în primă lectură, un regulament care obligă societăţile de internet să şteargă, în mai puţin de o oră, orice conţinut ce face apologia terorismului.

Germania a pus deja în practică un dispozitiv prin care forţează Facebook, YouTube şi alte companii să reacţioneze cât mai urgent faţă de postări ce incită la ură.