Special Paris

Oamenii aflaţi în posturi cheie ori apropiaţii lor profită de fonduri de coeziune destinate dezvoltării celor mai sărace regiuni ale Europei, scrie publicaţia Le Monde. În acelaşi timp, exact aceştia atacă, din ce în ce mai dur, în discursul lor, instituţiile europene.

Viitorii eurodeputaţi vor trebui să negocieze viitorul buget al fondurilor regionale pentru perioada 2021 – 2027 astfel că votul din 26 mai este foarte important.

Plecarea Marii Britanii înseamnă reducerea automată a acestor sume. Ca o comparaţie, pentru perioada 2014-2020 au fost alocate 351 de miliarde de euro.

Multiplicarea scandalurilor ameninţă destabilizarea unei politici ce se află în centrul construcţiei europene, atenţionează Le Monde. Si oferă exemple: România, Cehia, Ungaria.

De trei săptămâni, mii de oameni protestează în fiecare zi de luni în Cehia, împotriva noului ministru al Justiţiei, numit pe 30 aprilie, după demisia predecesorului. Fostul ministru şi-a părăsit postul la doar câteva zile după ce autorităţile locale au recomandat punerea sub acuzare a premierului, Andrej Babis. Acesta este acuzat că a beneficiat de 2 milioane de euro, sub formă de fonduri europene destinate societăţilor mici şi mijlocii.

Iar în România, Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat, aflat la putere, a fost pus sub acuzare de la finele lui 2017  pentru fraudă cu bani europeni, mai exact că ar fi deturnat 21 de milioane de euro – bani destinaţi unor lucrări de reabilitare de drumuri judeţene. De când este la putere, PSD a tot multiplicat reformele pentru a slăbi justiţia. Iar în faţa criticilor venite de la Bruxelles, liderul de stânga nu a ezitat să multíplice discursurile despre suveranitate, scrie Le Monde.

În Ungaria naţionalistă a lui Viktor Orban, amicul din copilărie al primului-ministru a devenit cel mai bogat dintre maghiari, neratând apelurile de finanţare cu fonduri europene. Iar la începutul lui 2018, ginerele şefului guvernului a fost pus sub acuzare de Oficiul european de luptă antifraudă. OLAF a dezvăluit nereguli grave şi un conflict de interese în câteva proiecte de modernizare a sistemului de iluminat în oraşe din Ungaria. Proiectele erau cofinanţate de UE şi de statul ungar. Poliţia ungară a închis însă ancheta în noiembrie 2018, în ciuda elementelor elocvente adunate de OLAF.

Le Monde scrie că fraudele descoperite reprezintă sub 0,30% din sumele distribuite în 2017.

În Slovacia, procurorul general a demisionat în aprilie după ce opoziţia a dezvăluit că a schimbat, în 2017, nu mai puţin de 418 sms-uri cu principalul suspect în cazul morţii jurnalistului ce ancheta eventuale deturnări de fonduri europene.

Pentru Ingeborg Grässle - eurodeputat german creştin-democrat, nu există dubii: «unii infractori se folosesc de aceste fonduri pentru a-şi întări puterea în timp ce îşi multiplică discursul naţionalist, cum este cazul în Ungaria şi în România ».

Statele membre au o responsabilitate importantă în distribuţia banului european şi în lupta antifraudă. Investigaţiile OLAF sunt însă pur administrative. Miile de coli A4 şi concluziile de pe ele, sunt transferate la nivel naţional.

În 55% din cazuri, statele nu declanşează nicio urmărire penală, conform Curţii europene de Conturi. Într-un raport publicat de Curte joi, 16 mai se arată că nici România şi nici Ungaria nu au niciun mecanism formal de cooperare. Budapesta nu  «divulgă niciodată posibilele cazuri de fraudă ce afectează cheltuielile politicii de coeziune din UE». Un indicator îngrijorător în ceea ce priveşte corupţia poate fi observat în Ungaria: există o singură candidatură pentru 36% din proiectele lansate.

Comisia Europeană poate tăia fondurile utilizate ilegal, fără să mai aştepte decizia justiţiei. O armă rar folosită. Cel mult 30% din fondurile europene utilizate ilegal sunt recuperate. Statele membre se folosesc de un tertip, perfect legal, pentru a păstra banii incriminaţi pentru alte proiecte locale.

În 2017, statele membre au căzut de acord ca până în 2020 să creeze un Parchet european. Teoretic, instituţia va avea puterea de a desfăşura anchete în toate statele membre, acolo unde justiţia locală este reticentă.

Ungaria şi Polonia refuză să susţină acest proiect, deşi sunt printre primele beneficiare de bani europeni. Viktor Orban este de părere că un astfel de procuror ar fi «neconstituţional».

Chiar dacă sunt contestaţi, atât Liviu Dragnea cât şi Andrej Babis par a fi de neurnit, scrie Le Monde şi încheie articolul într-un ton pozitiv. În  Bulgaria, un vice-ministru a demisionat în aprilie după ce a încercat să finanţeze lucrările de renovare a casei sale, cu bani europeni.  Scandalul există de mai mulţi ani iar Bruxelles l-a descoperit datorită presei.