Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: UE ar putea economisi până la 20% din buget

parlamentul european

Image source: 
© REUTERS/Vincent Kessler

Uniunea Europeană ar putea economisi până la 20% din bugetul său dacă recalculează unele subvenţii greşit administrate la nivel naţional ori prin eliminarea unor cheltuieli prost gândite. Este ceea ce arată un raport realizat de Fundaţia de cercetare în administraţie şi a politicilor publice, un think tank francez. Rezultatele studiului au fost publicate de Le Figaro.

Pentru perioada 2021 – 2027, Uniunea Europeană prevede un buget de 1.279 de miliarde de euro, adică 180 de miliarde de euro pe an pe care instituţia se va axa după plecarea Marii Britanii.

Fundaţia franceză crede că aproximativ 255 de miliarde de euro, adică 20% din total, ar putea fi folosiţi mult mai bine.

Fondurile structurale reprezintă 68 de miliarde de euro pe an, adică 40% din bugetul total al Uniunii Europene. Este vorba de fonduri sociale, de dezvoltare a regiunilor, de coeziune ori fonduri rurale şi maritime. Aceşti bani subvenţionează o grămadă de proiecte în statele membre. Curtea de Conturi se întreabă şi ea care este utilitatea de a fi create dosare stufoase pentru a fi obţinute subvenţii care în unele cazuri ajung la câteva sute de euro. Iar în plus, unele subvenţii se suprapun cu ajutoare naţionale.

În medie, 50% din bani se întorc de unde au plecat. Proporţia variază în funcţie de fiecare ţară în parte: Franţa contribuie la bugetul UE cu 11,6 miliarde de euro şi recuperează, sub diverse forme peste 4 miliarde de euro. Fundaţia franceză crede că ar trebui eliminată acea parte a fondurilor europene ce revine în ţara de origine.

Altfel spus, decât să tot fie plimbaţi aceşti bani între cele 28 de state membre, UE nu ar mai trebui să ceară ori să încaseze întreaga sumă ce îi revine. Franţa va plăti astfel 7,5 miliarde de euro şi poate decide ea singură ce face cu cele 4 miliarde pe care le primeşte oricum. Ideea este ca administraţia europeană fie «uşurată» de dosarele ce pot fi evitate.

Fundaţia atacă şi cheltuielile administrative ale Bruxellesului. Proiectul de buget pentru 2021 – 2027 prevede o creştere în acest sens cu mai bine de 23% comparativ cu bugetul actual. O reformă a birocraţiei europene ar însemna o economie de până la 7 miliarde de euro până în 2027, atenţionează ong-ul francez.

O altă recomandare: renunţarea la sediul Parlamentului din Strasbourg, pe motiv că se dublează cu cel de la Buxelles.  Existenţa unui hemiciclu în Franţa, cu importanţă pur simbolică, ar costa, potrivit Parlamentului european, 114 milioane de euro anual. Unii deputaţi au estimat că în realitate ar fi vorba despre 200 de milioane de euro, dacă se iau în calcul şi unele costuri indirecte. Iar la acest capitol opiniile diferă: vânzarea clădirii de la Strasbourg ar putea aduce 600 de milioane de euro. Dar, o regrupare la Bruxelles ar presupune lucrări de renovare a unei clădiri ce a fost dată iniţial în folosinţă în 1993 şi care este deja în stare de degradare. Costul renovării: undeva între jumătate şi un miliard de euro.

Apoi, s-ar mai putea renunţa la cheltuielile externe ale UE. Ele se cifrau în 2017 la aproximativ 10 miliarde de euro. Fundaţia a analizat mai multe rapoarte şi este de părere că acţiunile internaţionale ale UE sunt de multe ori dublate cu politicile de cooperare şi de apărare ale diverselor state europene. Dacă nu ar mai fi folosiţi aceşti bani europeni, s-ar economisi 7 miliarde de euro între 2021 – 2027.

La final, Fundaţia recomandă UE şi statelor membre să ia o decizie politică puternică dar generatoare de economii deloc neglijabile: eliminarea fondurilor de preaderare în cazul Turciei. Este vorba de investiţii ce vizează drepturile omului ori modernizarea frontierelor. Ïn timp ce aderarea este ipotetică, măsura ar duce la economisirea a 4,5 miliarde de euro în şapte ani. Totuşi, contextul actual – criza migratoare spre exemplu, determină ong-ul să recomande ca de aceşti bani să beneficieze mai degrabă Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) cea care se ocupa de protejarea frontierelor externe ale UE.