Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Show Tarantino pe covorul roşu de la Cannes, critici variate în presă după proiecţia filmului «Once upon a time …. in Hollywood»

piidicaprio.jpeg

Brad Pitt si Leonardo DiCaprio interpreteazà rolurile principale în "Once upon a time...in Hollywood"
Brad Pitt si Leonardo DiCaprio interpreteazà rolurile principale în "Once upon a time...in Hollywood"
Image source: 
festival-cannes.com

La Cannes, evenimentul zilei de ieri, unii spun chiar evenimentul acestei ediţii a festivalului de film, a fost proiecţia peliculei «Once upon a time …. in Hollywood» a lui Quentin Tarantino. Selecţionat in-extremis în cursa pentru La Palme d’or, acest al 9-lea film al regizorului american are pe afiş nume grele: Leonardo DiCaprio, Brad Pitt, Margot Robbie şi Al Pacino. Era deci de aşteptat ca seara de ieri, cea a prezentării filmului în competiţie şi în premieră mondială, precedată de urcarea covorului roşu de către toată echipa filmului, să electrizeze ambianţa.

«Once upon a time …. in Hollywood», titlu inspirat dintr-un film al lui Sergio Leone, unul din «maeştrii» lui Tarantino, se derulează în 1969, în plină perioadă hippie, şi pune în scenă doi amici, un actor de succes în seriale de televiziune, interpretat de Leonardo DiCaprio, şi cel mai bun prieten al lui, fost cascador, actualemente factotum, devenit om bun la toate, jucat de Brad Pitt în cămaşă cu flori şi pantofi din piele întoarsă practic de-a lungul întregului film. Cei doi navighează între turnaje, mai mult sau mai puţin reuşite, ieşiri prin oraş şi beţii crunte – DiCaprio goleşte sticle de whisky cum alţii beau apă de la robinet. Casa actorului de la Hollywood este vecină cu cea a lui Roman Polanski şi a soţiei acestuia, Sharon Tate, interpretată de sublima actriţă australiană Margot Robbie. Cei doi prieteni vor avea astfel ocazia de-a lungul filmului să frecventeze, din întâmplare şi fără să ştie cine sunt cu adevărat, membrii sectei sataniste «Manson family», condusă de Charles Manson, care aveau s-o omoare de o manieră cruntă pe Sharon Tate, însărcinată în momentul acela.

Tensiunea tot creşte în timpul celor 161 de minute câte durează filmul. O tensiune întretăiată de scene hazli şi de referinţe la actualitatea de atunci, la filme, seriale şi muzici din aceea epocă de aur a Hollywood-ului. Regia, sunetul şi imaginile sunt extraordinare, interpretările celor doi – DiCaprio şi Pitt – excelente iar finalul, surprinzător, complet neaşteptat. Si deci uşor decepţionant. Mulţi au rămas cu un gust amar, cu impresia că ceva nu e în regulă în scenariu, cu senzaţia unei neînţelegeri între Tarantino şi spectatori…

Reacţii contrastante ale presei după proiecţia filmului

Libération şi-a intitulat cronica «A fost odată un fake la Hollywood» pentru a saluta prestaţia actorilor şi declaraţia de dragoste a lui Tarantino pentru un Hollywood pierdut care însă «se duce de râpă în ultimul sfert de oră din cauza unui final revoltător». Le Monde denunţă şi el «rateurile» lui Tarantino pentru a rescrie istoria iar criticul jurnalului de seară recunoaşte că a rămas cu «un gust neplăcut» după terminarea proiecţiei. Le Figaro estimează totuşi că regizorul îşi «reuşeşte revenirea pe croazetă, revizitează cu multă dexteritate şi ironie cinemaul american». Ziarul remarcă decorurile, moda şi muzica din film – Rolling Stones, Joe Cocker, şamd. «Filmul e plin de energie, de testosteron de adolescent» conchide Le Figaro regretând că Tarantino a promis căva face doar 10 filme, acesta fiind déjà al 9-lea. In fine, Le Parisien este cel mai entuziasmat de film şi salută  «o regie inventivă şi nervoasă, o reconstrucţie virtuoasă a epocii» şi «un final care ne-a zdruncinat şi electrizat».

Proiecţie precedată de cozi uriaşe, nemaiîntâlnite la Cannes

Nu am văzut coadă mai mare la un film la Cannes. Nu am văzut niciodată îmbulzeală, râsete, glume dar şi înjurături cum am văzut ieri în răstimpul celor 45 de minute de coadă. Am petrecut trei sferturi de oră la rând pentru a ajunge să stau în sala Debussy – cea rezervată presei, cu peste o mie de locuri – în ultimul rând. Si asta cu toată că în ultima clipă a mai fost adăugată o a doua proiecţie pentru presă ieri seară! Pe scurt, jurnaliştii nu au fost decepţionaţi de «ambianţa» dinaintea filmului, au avut ceeace era prevăzut. Ce nu era prevăzut şi ne-a surprins pe toţi este că înaintea debutului proiecţie a venit un domn pe scenă şi ne-a citit în două limbi – engleză şi franceză – un text, un comunicat – al producţiei filmului în care eram cu toţii rugaţi să nu dezvăluim în presă surprizele şi finalul care-i aşteaptă pe spectatori în timpul celor două ore şi 41 de minute ale filmului, pentru a nu «compromite» ieşirea mondială a acestuia în zilele şi lunile care urmează, pentru a nu altera prospeţimea pe care alţi spectatori ar trebui s-o descopere vizionând filmul, «experienţa pe care ar urma s-o trăiască aceştii viitori spectatori» preciza comunicatul producătorilor.

Paşi de dans, zâmbete XXL, autografe şi selfie-uri pe covorul roşu

In timp ce jurnaliştii răsuflau – sau nu - uşuraţi că au reuşit – sau nu - să intre în sală în timp ce mulţi alţi confraţi au aşteptat a doua proiecţie sau n-au văzut deloc filmul, având azi la ora prânzului o a treia şi ultimă şansă de izbândă, echipa filmului făcea o urcare triumfală a covorului roşu de pe treptele palatului festivalurilor sub lumina reflectoarelor şi a zecilor de fotografi prezenţi. Quentin Tarantino, cu nelipsiţii ochelari de soare pe nas, Palme d’or la Cannes acum un sfert de secol pentru «Pulp Fiction», a schiţat chiar câţiva paşi de dans pe covor cu actriţa Margot Robbie în timp ce Brad Pitt şi Leonardo DiCaprio au mers unul lângă altul arborând zâmbete enorme spre bucuria fanilor şi a fotografilor. Ba chiar s-au oprit de nenumărate ori pentru a face scurte declaraţii, a semna autografe şi a se preta la jocul selfie-urilor cu fanii în delir.