Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alegeri europene: Patru zile de scrutin şi 427 de milioane de alegători

joi_23_mai_2019_se_deschid_primele_birouri_de_vot_in_cadrul_alegerilor_europene_in_marea_britanie_si_in_olanda.jpg

Joi, 23 mai 2019, se deschid primele birouri de vot în cadrul alegerilor europene, în Marea Britanie si în Olanda.
Joi, 23 mai 2019, se deschid primele birouri de vot în cadrul alegerilor europene, în Marea Britanie si în Olanda.
Image source: 
Andrei Pungovschi, AFP

Europenii sunt chemaţi la urne – de joi şi până duminică, în funcţie de ţara în care vor vota, pentru a reînnoi Parlamentul European. Compoziţia lui nu va influenţa doar orientarea politică de la Bruxelles pentru următorii cinci ani ci şi construcţia europeană în ansamblul ei.

În 2014, 40% dintre cei care au votat, au acordat de două ori mai multe fotolii partidelor naţionaliste, ostile UE, decât a fost cazul în legislatura precedentă.

Euroscepticii au provenit şi din Marea Britanie şi au deschis astfel calea referendumului pentru Brexit, în 2016, iar rezultatul favorabil ieşirii din UE a zguduit temelia construcţiei europene.

Cinci ani mai târziu, sondajele de piaţă prezic un nou avans al partidelor naţionaliste ori ostile federalismului european, chiar dacă nu vor obţine mai mult de 20% din fotoliile parlamentare.

Partidele favorabile unei acţiuni colective pe subiecte comune precum comerţul, securitatea, migraţie ori schimbările de mediu ar trebui, conform sondajelor, să continue să domine PE. Asta, în ciuda susţinerii acordate formaţiunilor populiste europene de către preşedintele american, Donald Trump.

Europa se pregăteşte să celebreze două evenimente care au marcat destinul comum al UE: 75 de ani de la debarcarea în Normandia - care a precipitat sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi, 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, care a adus statele din Est în sfera europeană.

Dar amintirea războaielor şi a suferinţelor trecute nu sunt suficiente pentru a susţine proiectul comun, după cum s-a exprimat recent încă preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, într-o vizită făcută în Viena.  

Iar liderul de la Palatul Elysée, Emmanuel Macron declara miercuri pentru o publicaţie din Belgia că «avem nevoie de o Europă mult mai unită şi mai puternică. Toate formaţiunile favorabile acestei idei, ar trebui să câştige iar ulterior să lucreze împreună”.

Potrivit sondajelor, partidele de extremă ar putea număra mai mulţi parlamentari europeni şi vor detrona Uniunea Creştin-Democrată a cancelarei Angela Merkel.

Ministrul de Interne din Italia, Matteo Salvini a multiplicat în ultimele săptămâni atacurile asupra regulilor bugetare europene care au obligat guvernul italian să revadă proiectul de buget pe acest an.

Polonia şi Ungaria, unde partidele eurosceptice sunt la putere, ar urma, conform sondajelor, să trimită la Strasbourg un important contingent de aleşi ostili construcţiei europene. Si asta chiar dacă nu sunt pe aceeaşi linie cu naţionaliştii din Vest, pe mai multe chestiuni, cum ar fi relaţia cu Rusia.

Capacitatea euroscepticilor de a cântări pe politicile europene, ar putea paradoxal să aibă legătură cu viitorul Marii Britanii, una dintre primele ţări care va deschide votul european, joi. Cei 73 de candidaţi britanici poate nu se vor regăsi niciodată în PE dacă Brexit se va materializa până la sesiunea inaugurală din iulie.

Iar o dată cunoscute rezultatele, duminică seară, va începe o altă bătălie, cea a desemnării succesorului lui Jean-Claude Juncker şi a altor lideri ai UE.

De abia ce vor fi toţi aleşi va fi posibil de măsurat raportul de forţe şi cum arată noul peisaj politic european.

Aşadar, joi, 23 mai, se deschid urnele în unele ţări europene.

427 de milioane de alegători înscrişi în 28 de state membre vor alege 751 de deputaţi ai viitorului Parlament European. Niciun rezultat oficial nu va fi difuzat înainte de închiderea urnelor, duminică seară.

Marea Britanie şi Olanda deschid alegerile. Situaţie paradoxală aşadar, pentru o ţară care a votat în proporţie de 52% pentru ieşirea din UE dar divorţul încă nu a avut loc. Odată ce va ieşi însă din UE, 46 de fotolii ce îi reveneau Marii Britanii vor fi eliminate iar 27 vor fi redistribuite între 14 state membre. Astfel că numărul de parlamentari va ajunge de la 751 la 705.

Vineri vor vota Irlanda şi Cehia iar aici votul va avea loc timp de două zile.

Sâmbătă vor ieşi la vot Slovacia, Letonia şi Malta.

Pentru duminică este planificat însă votul pentru cea mai mare parte a statelor europene - 21 de ţări îşi vor desemna duminică deputaţii europeni.

La începutul lunii iulie va avea loc sesiunea inaugurală a noului PE. Nu se ştie încă dacă cei 73 de noi aleşi britanici vor participa la eveniment sau nu.