Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europenele în Franţa: extrema dreaptă e în frunte, ecologiştii sunt marea surpriză iar dreapta s-a prăbuşit

jadot2.jpg

Lista ecologistà condusà de Yannick Jadot a creat marea surprizà în Franta
Lista ecologistà condusà de Yannick Jadot a creat marea surprizà în Franta
Image source: 
STEPHANE DE SAKUTIN / AFP

In Franţa, rezultatele scrutinului european se pot rezuma astfel: revanşa lui Marine Le Pen, surpriza ecologiştilor şi prăbuşirea dreptei. Totul pe fond de participare record, nemaiîntâlnită de mai bine de trei decenii.

Scrutinul a fost câştigat în primul rând de francezi care, indiferent de culoarea lor politică, s-au mobilizat ieri mai mult ca niciodată - puţin peste 50% participare, +8 puncte faţă de precedentele europene.

Pe plan politic, duelul dintre extrema dreaptă din partidul Reuniunea naţională (RN) şi mişcarea prezienţială La République en Marche (LREM) s-a confirmat. Potrivit rezultatelor oficiale, extremiştii, conduşi la acest scrutin de tânărul şi mediaticul Jordan Bardella, câştigă cu mai puţin de punct avans faţă de majoritatea prezidenţială condusă în lupta europeană de deloc carismatica Nathalie Loiseau, 23,3% contra 22,4%.

Pe locul 3, în mod surprinzător - dar nu doar în Franţa - s-au clasat ecologiştii conduşi de Yannick Jadot. Ei obţin 13,5%. Pe locul 4, şi mai surprinzător, se clasează dreapta republicană condusă de François-Xavier Bellamy, cu doar 8,5%. Stânga radicală, lista partidului Franţa nesupusă, condusă la europene de Manon Aubry, a obţinut 6,3%, puţin peste cele 6,2 procente recoltate de socialiştii francezi conduşi de Raphaël Glücksmann. Aceste 6 liste sunt singurele care obţin peste 5 procente din voturi, pragul de intrare în Parlamentul european pentru francezi.

In urma acestor rezultate, cele 79 de mandate franceze din viitorul Parlament european se distribuie astfel: 22 pentru extrema dreapta din RN, 21 pentru partidul prezidenţial LREM, 12 pentru ecologişti, 8 pentru Republicani, 6 pentru Franţa nesupusă şi 5 pentru socialişti. Alţi 5 francezi îşi vor ocupa locurile odată ce Regatul unit va ieşi efectiv din Uniunea europeană.

Ce învăţăminte se pot trage după aceste rezultate?

Preşedintele Emmanuel Macron şi-a pierdut pariul, acela de a o învinge pe Marine Le Pen. Invers, lidera extremei drepte poate triumfa considerând că şi-a luat revanşa după înfrângerea suferită în finala prezidenţialelor de acum doi ani în faţa lui Macron. In treacăt, putem spune că azi big-bang-ul politic din 2017 se confirmă sau continuă: duelul politic francez se reduce la lupta dintre Macron şi extrema dreapta, partidele tradiţionale prăbuşindu-se.

Totodată, Macron se poate însă considera mulţumit. Scorul listei "Renaissance" a partidului său La République en Marche (LREM), obţine sensibil cam acelaşi scor ca al lui la primul tur al prezidenţialelor din 2017. Cu alte cuvinte, soclul electoral al preşedintelui nu s-a erodat. Astffel, şeful statului poate considera că francezii i-au dat mandat să continue, ba chiar să accelereze reformele.

In fine, Macron se poate considera câştigător în măsura în care s-a implicat într-o campanie pentru europene cum nu a făcut-o niciun alt preşedinte francez până acum. Graţie acestei implicări, campania, anostă până atunci, a luat aere dramatice, a polarizat dezbaterea în jurul duelului forţele progresiste versus populiştii. Această "sare şi piper" a mobilizat electoratul, a scos oamenii la vot, peste 50%, un record pentru Franţa la acest tip de scrutin.

Alt motiv de satisfacţie pentru Emmanuel Macron este că cele două partide are au făcut şi desfăcut viaţa politică franceză decenii la rând, dreapta şi socialiştii, adună laolaltă nici 15 procente în timp ce mişcarea prezidenţială, născută acum trei ani, înregistrează acelaşi scor precum cel de la prezidenţialele din 2017.

Mai putem nota că în timp ce Raphaël Glücksmann salvează, cât se poate, partidul socialist de la un naufragiu total, Republicanii lui Laurent Wauquiez, cu de trei ori mai puţine procente ca în 2014, se prăbuşesc la un nivel nemaîntâlnit. Condiţii în care frâiele partidului probabil că au să treacă în mâinile altui lider.

In fine, o ultimă lecţie în urma acestui scrutin. Franţa este mai ruptă în două, mai divizată, ca niciodată. Franţa rurală, din provincie, de la ţară, s-a mobilizat foarte tare şi în favoarea extremie drepte, în timp ce Franţa urbană, de la oraşe, a preferat mişcarea prezidenţială sau ecologiştii.

Reacţiile diverşilor lideri politici şi comentariile presei

Marine Le Pen, lidera extremei drepte, a savurat evident locul întâi. A savurat într-atât de tare încât a cerut "dizolvarea parlamentului" şi organizarea de alegeri legislative anticipate. In opinia ei, rezulatele sunt "un referendum contra politicii preşedintelui."

In faţa scorului dezastros obţinut aseară, dreapta îşi pune întrebări despre viitorul ei în timp ce liderul ei, Laurent Wauquiez, "decepţionat", îl acuză pe Emmanuel Macron de acest rezultat. "Decepţionat" s-a declarat şi stângistul Jean-Luc Mélenchon. Lista condusă de colega lui, Manon Aubry, a cules aproape de trei ori mai puţine voturi decât obţinuse el la prezidenţialele de acum doi ani.

Raphaël Glücksmann, liderul listei socialiste, s-a mărginit să remarce că "stânga nu a murit dar răspândirea ei pe mai multe liste o împiedică să devină o alernativă credibilă".

In fine, ecologistul Yannick Jadot, surpriza serii, a salutat faptul că "verzii au devenit a treia forţă politică din ţară" şi nu numai, el evocând un "val verde european".

Presa a ales, fie să vadă jumătatea plină a paharului, fie pe cea goală. Ce remarcă însă mulţi editorialişi, precum cei de la Le Monde, este că "partidele pro-europene au reuşit să frâneze mersul euroscepticilor, asta la un scrutin marcat de o puternică mobilizare şi o progresie a Verzilor".

Le Figaro, ziar conservator, scrie încă din titlu că "duelul Macron-Le Pen se instalează în peisajul politic în timp ce dreapta se prăbuşeşte". Sub titlul "2019, replica seismului din 2017", editorialistul publicaţiei subliniază faptul că "Macron aproape că şi-a câştigat pariul. După ce de luni de zile dificultăţile politice şi sociale i-au pus la grea încercare popuaritatea, scrutinul de ieri dovedeşte soliditatea şi coerenţa politică a soclului său electoral."

In fine, Libération, ziar de centru-stânga, scrie pe un ton amar: "La République en marche recoltează mizeria. In ciuda implicării executivului, partidul prezidenţial nu a reuşit să câştige." Revista Le Point se opreşte asupra scorului dreptei. "Republicanii au fost striviţi, Laurent Wauquiez e cu spatele la zid." "Oare îi vor lua scalpul" se întreabă şi săptămânalul L'Express.