Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Israel: O nouă criză politică majoră

deputatii_au_votat_dizolvarea_parlamentului_pe_29_mai_2019_deschizand_calea_organizarii_de_noi_alegeri_anticipate_pe_17_septembrie.jpg

Deputatii au votat dizolvarea Parlamentului pe 29 mai 2019 deschizând calea organizarii de noi alegeri anticipate pe  17 septembrie.
Deputatii au votat dizolvarea Parlamentului pe 29 mai 2019 deschizând calea organizarii de noi alegeri anticipate pe 17 septembrie.
Image source: 
Menahem KAHANA / AFP

Premierul Benjamin Netanyahu nu a reuşit să formeze o coaliţie guvernamentală după alegerile din aprilie astfel că Parlamentul israelian a votat pentru propria dizolvare, la mai puţin de două luni după ce fusese ales. Alegătorii vor fi din nou chemaţi la urne pe 17 septembrie.

Cu 74 de voturi pentru şi 45 împotrivă deputaţii au votat dizolvarea knessetului, ales pe data de 9 aprilie. Un sabotaj fără precedent, comentează Le Monde, pe fondul unor particularităţi a sistemului parlamentar israelian şi a dorinţei lui Benjamin Netanyahu de a se agăţa cu orice preţ de putere.

Termenul până la care Benjamin Netanyahu putea să constituie o majoritate de cel puţin 61 de deputaţi din 120, expira miercuri la miezul nopţii. Nu a reuşit şi a utilizat singura carte de care dispunea – dizolvarea knessetului ce a fost tocmai ales şi convocarea de noi alegeri pe 17 septembrie.

O soluţie care se prefigura de ceva timp, în ciuda costului ridicat – estimat la 118 milioane de euro de către ministrul de Finanţe. În plus, partidele nu mai au bani pentru o nouă campanie electorală iar populaţia nu îşi mai doreşte să meargă încă o dată la vot.

Cu toate acestea, nici nu putea fi vorba ca Benjamin Netanyahu să îl lase pe preşedintele Reuven Rivlin să desemneze un alt deputat pentru a forma guvernul. Ar fi însemnat sfârşitul carierei politice pentru Benjamin Netanyahu.

Iar paradoxul votului nocturn a venit din partea celor zece deputaţi proveniţi de pe două liste arabe şi care au fost prezentaţi drept inamici ai statului de către partidul de dreapta Likud, în cadrul ultimei campanii electorale. Aceştia au votat pentru dizolvarea knessetului.

La finalul votului, Benjamin Netanyahou l-a incriminat pe fostul său ministru al Apărării ca fiind «unicul responsabil al crizei».  Avigdor Lieberman a demisionat din funcţie în noiembrie 2018 declanşând o adevărată criză politică. El a fost directorul de cabinet al lui Netanyahu, în timpul primului mandat, în anii ’90 iar Netanyahu l-a acuzat că ar «face orice pentru a împiedica constituirea unei majorităţi». Pentru a-l descalifica, Netanyahu s-a referit la partidul lui Lieberman ca fiind de stânga, deşi este situat la dreapta dreptei, după cum consideră France Presse.

Pentru cotidianul Haaretz, există anumite elemente care au provocat de fapt criza. Mai exact, faimoasa lege privind convocarea ultra-ortodocşilor la armată ar fi de fapt veritabilul motiv al alegerilor anticipate.

Mai exact, reforma serviciului militar pentru ultra-ortodocşi a fost mărul discordiei. Partidele religioase doreau să flexibilizeze textul prin care se ridica excepţia de la efectuarea serviciului militar de care beneficiază acum ultra-ortodocşii. Însă Lieberman cere ca acest text să fie votat în foma iniţială şi a refuzat să se alieze coaliţiei de dreapta pe care Netanyahu încerca să o formeze. “Nu putem face parte dintr-un guvern religios”, se justifica Lieberman, şeful partidului ultranaţionalist şi laic intitulat Israel Beitenou /Israel Casa Noastră.

Benjamin Netanyahu a încercat cam totul pentru a forma majoritatea dar interlocutorii săi au fost conştienţi de vulnerabilitatea premierului pe fondul inculpării sale în trei anchete de corupţie.

El a propus unele posturi de miniştri opoziţiei, sperând să provoace astfel o sciziune. O mână întinsă opoziţiei conduse de Avi Gabbay, fostul său ministru pentru protecţia mediului, între 2015 şi 2016, căruia i-a promis, printre altele, că nu va reduce prerogrativele Curţii Supreme. Opoziţia a refuzat oferta. Propuneri similare au fost adresate şi minorităţilor etnice, fără succes.

În timp ce knessetul se dizolva, Avigdor Lieberman s-a închis în biroul său din parlament. Potrivit unei fotografii publicate de cotidianul Yediot Ahoronot el a urmărit la televizor o emisiune intitulată «O ţară formidabilă », o satiră la adresa clasei politice israeliene.

Campania electorală a început deja în Israel iar în cazul în care Netanyahu va câştiga din nou, nimic nu lasă să se înţeleagă acum că va reuşi să formeze un guvern.