Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: Emmanuel Macron vrea accelerarea reformelor

emmanuel_macron_la_paris_10_mai_2019._presedintele_va_trece_la_faza_a_doua_a_mandatului_sau.jpg

Emmanuel Macron la Paris, 10 mai 2019. Presedintele va trece la faza a doua a mandatului sau.
Emmanuel Macron la Paris, 10 mai 2019. Presedintele va trece la faza a doua a mandatului sau.
Image source: 
REUTERS/Gonzalo Fuentes

Duminică, majoritatea prezidenţială franceză a terminat imediat după formaţiunea lui Marine le Pen - Rassemblement national/Reuniunea Naţională. Urmează ca premierul Edouard Philippe să pronunţe un discurs politic general pe data de 12 iunie. El va detalia şantierele ce vor fi deschise ori accelerate.

Preşedintele Emmanuel Macron va trece la faza a doua din mandatul său şi va aborda în săptămânile ce vin dosarele spinoase: pensiile, scăderea numărului de parlamentari, alegerea viitorilor candidaţi pentru municipale.

În conferinţa de presă susţinută la Palatul Elysée, pe 25 aprilie, preşedintele Emmanuel Macron declara că doreşte ca reforma constituţională să fie realizată. Pusă pe pauză în iulie 2018 din cauza scandalului Benalla – fostul consilier de securitate al lui Emmanuel Macron şi fără să fie analizată în timp ce se derula marea dezbatere naţională, reforma va fi rediscutată vara aceasta. Mai exact va fi în centrul dezbaterilor în cadrul Parlamentului reunit în congres - pe care preşedintele va trebui să îl convoace la Versailles, în prima parte din iulie. Si cel mai probabil, proiectul de lege va fi prezentat vara aceasta, în Consiliul de Miniştri.

Punctul cheie: diminuarea numărului de parlamentari. Iar aici Emmanuel Macron va trebui să facă dovadă de abilitate politică. Căci regulile jocului sunt foarte clare: pentru a fi adoptat, textul trebuie să fie aprobat de 555 de aleşi. Dacă în Adunare deţine majoritatea, şeful statului are nevoie de Senat pentru a trece reforma. Iar aici lucrurile se complică deoarece Republicanii, care se opun scăderii cu 30% a numărului de parlamentari aşa cum doreşte Macron, sunt majoritari în Senat.

Macroniştii sunt pregătiţi să facă unele concesii, printre care o diminuare cu doar 20 de procente a numărului de aleşi. Dar de la începutul afacerii Benalla, raporturile dintre Elysée şi Senat care a creat o comisie de anchetă parlamentară pentru fostul colaborator al lui Macron, s-au degradat puternic.

Ecologia este un alt domeniu în care preşedintele Emmanuel Macron a fost activ de când a preluat mandatul.

Preşedintele aplaudat pentru celebra replica data lui Donald Trump - “make our planet great again” este acum chestionat în ceea ce priveşte bilanţul său de mediu. Omul care i-a dat lecţii de ecologie liderului de la Casa Albă, va trebui acum să ia decizii clare în privinţa erbicidului glifosat, închiderea unei centrale nucleare şi a unora ce funcţionează pe bază de cărbune, abandonul unor proiecte privind extracţia de aur în Guyana Franceză. Iar în toate acestea miza este finanţarea taxei de carbon. Să nu uităm că este cea de la care au plecat protestele Vestelor galbene. Manifestaţii care au loc şi în prezent, sâmbătă de sâmbătă în Paris, chiar dacă taxa a fost eliminată între timp.

Pensiile şi modernizarea statului funcţionarilor publici sunt alte reforme de care va trebui să se ocupe imediat. Dar, foarte important, este capitolul cheltuieli publice iar aici va trebui să facă economii.

Criza declanşată de Vestele galbene şi pregătirile pentru alegerile europene au determinat o întârziere în ceea ce priveşte realizarea bugetului de stat pentru 2020. Dezbaterea va avea loc în iulie în Parlament.

Pentru a răspunde protestatarilor, guvernul a alocat 17 miliarde de euro pentru creşterea puterii de cumpărare.

Este echivalentul scăderii cu 2% a taxei pe valoarea adăugată iar dacă nu va fi acoperită de economii, va crea deficit şi datorii. Guvernul vizează deja un deficit de 1,2% din Produsul Intern Brut la fínele mandatului, în loc de 0% anunţat iniţial, sub ochii aţintiţi ai Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional. Potrivit FMI, acesta este de altfel preţul reformelor. Iar Comisia nu se miră de acest mini-plan de relansare într-un moment în care creşterea se stabilizează.

Ministrul Finanţelor discută cu diverşi patroni pentru a pune capăt unor reduceri acordate în cazul carburantului. Iar Ministrul pentru Buget supraveghează economiile ce ar putea fi făcute în audiovizual, şomaj ori camerele de comerţ. Apoi, doreşte descentralizarea misiunilor publice pentru ca efectivele de stat să fie reduse la nível naţional.