Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Tiananmen: 30 de ani după masacru, tabuul persistă în China

tiananmen.jpg

Un om care încearcà sà opreascà o coloanà de tancuri în piata Tiananmen; este cea mai cunoscutà imagine a masacrului comis începând cu noaptea de 3 spre 4 iunie 1989
Un om care încearcà sà opreascà o coloanà de tancuri în piata Tiananmen; este cea mai cunoscutà imagine a masacrului comis începând cu noaptea de 3 spre 4 iunie 1989
Image source: 
rfi.fr/Bettmann/Contribuitor

In urmă cu exact 30 de ani, în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, armata populară de eliberare din China reprima în sânge „primăvara de la Beijing”. Trei decenii mai târziu, omerta, tăcerea impusă de autorităţile comuniste, persistă. Cu toate acestea, „evenimentul” din piaţa Tiananmen, cum este descris masacrul de atunci, a făcut obiectul unui editorial inedit în presa oficială.

„Represiunea sângeroasă din piaţa Tiananmen de acum 30 de ani a imunizat China contra oricărei agitaţii politice”. Iată ce scrie luni cotidianul de limbă engleză Global Times, foarte apropiat puterii comuniste. De notat că editorialul, inedit, nu figurează în versiunea sa în limba chineză şi nici în ediţia on-line.

Pentru această publicaţie oficială, „incidentul din 4 iunie a devenit un eveniment istoric uitta, uitare care a permis Chinei să-şi continue spectaculoasa dezvoltare economică. De atunci şi până azi, China a e devenit a doua economie din lume iar nivelul de trai s-a ameliorat rapid” mai scrie Global Times. Un cotidian care reafirmă faptul că „autorităţile din aceea epocă au luat o decizie corectă trimiţând tancurile să reprime” ceea ce era calificat atunci „o răscoală contra-revoluţionară”.

Reamintim că în noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, respectivele tancuri ale armatei chinezeşti au făcut în piaţa Tiananmen – cea mai mare piaţă din lume - sute dacă nu chiar mii de victime, studenţi şi muncitori în mare majoritate. Nu există niciun bilanţ oficial al masacrului dar diverse surse evocă mii de morţi, unii vorbesc chiar de 10.000 de victime. Mişcarea de protest şi grevele foamei începuseră cu 7 săptămâni mai devreme. Studenţii, urmaţi repede de muncitori, cereau combaterea corupţiei, a inflaţiei şi instaurarea democraţiei.

Evenimentele tragice, perpetuate în faţa camerelor de filmat din lumea întreagă, au fost de atunci încoace negate de puterea de la Beijing. Regimul comunist a impus poporului o amnezie totală. Pentru tinerii născuţi după aceea dată, „incidentul” cum este numit de Beijing, nici nu apare în manualele şcolare. Tiananmen a dispărut din istoria Chinei şi azi, pentru chinezii din ţară dar şi pentru mulţi dintre cei care trăiesc în afară, a evoca acel masacru este ceva foarte sensibil şi dificil.

Trei decenii mai târziu, „cenzorii statului sunt debordaţi, au treabă până peste cap” scrie corespondentul RFI la Beijing. Astfel, „toate numerele de telefon care se termină cu cifrele 8-9-6-4 nu mai răspund. Sunt numerele celor care au participat la protestele de la Tiananmen, care au scăpat cu viaţă şi care şi-au ales aceste cifre în memoria datei de 4 iunie 1989. Notiţele de pe enciclopedia on-line Wikipédia nu mai sunt accesibile în China de câteva zile iar platformele de streaming şi de comentarii în direct sunt şi ele „în reparaţii” până pe 7 iunie. In paralel, artişti militanţi şi scriitori au fost arestaţi prin ţară iar locurile de expoziţii din Beijing sunt sub înaltă supraveghere. In fine, universitarii de la faimoasa facultate Beida din Beijing, de acolo de unde a plecat protestul acum 30 de ani, sunt disponibili pentru interviuri de abia în a doua parte a lunii iunie” mai notează corespondentul RFI de la faţa locului.

Tiananmen: 30 de ani după masacru, tabuul persistă în China