Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fotbalul feminin în plină ofensivă mediatică

foot.jpg

7 iunie, meciul Franţa – Coreea de Sud: 4 – 0, bucurie în sînul echipei franceze.
7 iunie, meciul Franţa – Coreea de Sud: 4 – 0, bucurie în sînul echipei franceze.
Image source: 
FRANCOIS XAVIER MARIT / AFP

24 de echipe, meciuri în 7 oraşe, o finală la Lyon: iată, în cîteva cuvinte ce înseamnă Cupa mondială de fotbal feminin care a început pe 7 iunie în Franţa şi care va dura pînă pe 7 iulie. Meciul de deschidere a însemnat o victorie spectaculoasă a echipei franceze: patru la zero în faţa Coreii de Sud. Competiţia beneficiază de o mediatizare pe măsură, dar este şi o ocazie de a readuce în discuţie numeroase teme de societate precum egalitatea dintre femei şi bărbaţi.

In materie de discuţii, ele sunt deja interesante şi uneori aprinse. „Nu aşa vreau eu să le văd pe femei“ a îndrăznit să spună, în contextul acestui campionat, filozoful Alain Finkielkraut. Drept care şi-a atras o ploaie de reproşuri pe reţelele de socializare, ceea ce i-a amintit probabil de o vorbă înţeleaptă, „dacă tăceai, filozof rămîneai“.

Dacă filozofului francez nu-i place fotbalul feminin, şi este dreptul său, publicul larg este de altă părere. O disciplină care se dezvoltă tot mult şi în Franţa, după ce Statele Unite, Germania şi Marea Britanie au dat tonul.

Trebuie spus că din punct de vedere istoric fotbalul feminin a avut dificultăţi pentru a se impune. O primă tentativă s-a produs în anii primului război mondial, o a doua în anii 60 în contextul mişcării feministe.

In 1969 a avut loc o primă Cupă europeană a fotbalului feminin, cîştigată de Italia. In 1970 o primă Cupă mondială de fotbal femini este cîştigată de Danemarca.

In 1975 a apărut o Cupă asiatică de fotbal feminin, în 1991 apar cea sud-americaă şi cea africană. Putem rezuma spunînd că dogma fotbalului ca spaţiu exclusiv al virilităţii şi-a trăit traiul.

Dar, după cum observă comentatorii specializaţi, în materie de finanţare, sau de salarii, există încă inegalităţi strigătoare la cer între fotbalul feminin şi cel masculin.

Echipa victorioasă la actuala Cupă mondială va cîştiga 4 milioane de dolari, adică de zece ori mai puţin decît a cîştigat echipa cîştigătoare la cel mai recent Campionat de fotbal masculin. In materie de salarii diferenţe sunt la fel de mari. In Franţa, cea mai mare vedetă a fotbalului feminin, norvegianca Ada Hegerbert, cîştigă 400 000 de euro pe an. Mai nimic faţă de cel mai bine plătit jucător, brazilianul Neymar: 30 de milioane de euro pe an.