Romanul „1984”: o aniversare cu semnificaţia unei alerte

George Orwell a murit tînăr, în 1950, la 46 de ani, şi nu a mai apucat să se bucure de succesul cărţii sale. Si nici să vadă cît de mult au semănat în a doua jumătate a secolului al XX-lea unele dictaturi cu lumea lui Big Brother inventată de el. De altfel sintagma „Big Brother“, desemnînd ochiul inchizitor al unui sistem totalitar, a intrat în uzul curent...

In Statele Unite, arată specialistul literar al Agenţiei France Presse, cartea a fost retipărită şi vîndută masiv după ce o consilieră a lui Donald Trump a recurs la o expresie figurînd în cartea lui Orwell, „fapte alternative”. Cum e posibil ca limbajul specific unei dicaturi să fie preluat de oamenii politici dintr-o mare democraţie, iată o întrebare care merită analizată.
In Marea Britanie, vîzările au cunoscut un salt în 2013, după revelaţiile lui Edward Snowden legate de modul în care unele state îşi supraveghează cetăţenii. Dar şi după alegerea lui Donald Trump la Casa Albă vîzările au crescut cu 165la sută în Marea Britanie. Dovadă că publicul are o intuiţie bună: ca să înţelegem azi ce se întîmplă cu lumea în care trăim trebuie să citim Orwell, Kafka, Ionescu...

Directoarea Fundaţiei Orwell constată că romanul 1984 este citit foarte mult de tineri, iar atunci cînd aceşti oameni înaintează în vîrstă ei îl recitesc. Pentru mulţi această carte reprezintă „părintele” unei întregi literaturi dedicată distopiilor şi formelor din ce în ce mai sofisticate de spălare pe creier, control şi dominaţie.

Chiar şi limbajul corect din punct de vedere politic, noua dictatură care vine, dinspre America, spre Europa şi spre alte zone ale lumii, îşi găseşte un „strămoş” în romanul lui Orwell. Trecerea a 70 de ani de la publicarea acestei cărţi merită deci sărbătorită. Cît mai avem libertatea de a o citi, pînă cînd nu va fi declarată, cine ştie, discriminatoare faţă de vreo minoritate sau incompatibilă cu noile norme ale gîndirii politice corecte.