Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Hong Kong: fosta colonie britanică refuză o lege controversată de extrădări către China

hk_cut.jpg

Peste un milion de persoane au manifestat duminică 9 iunie la Hong Kong.
Peste un milion de persoane au manifestat duminică 9 iunie la Hong Kong.
Image source: 
France 24

Guvernul de la Hong Kong îşi menţine proiectul de lege privind extrădările către China, în ciuda mobilizării masive a locuitorilor din fosta colonie britanică împotriva acestei măsuri. Chinezii precum şi străinii care trăiesc la Hong Kong se tem că extrădările ar putea într-o bună zi să fie motivate de raţiuni politice.

Peste un milion de persoane au manifestat duminică 9 iunie la Hong Kong, oameni provenind din toate categoriile sociale, de la muncitori la artişti, de la familii cu copii la pensionari. Locuitorii fostei colonii britanice, retrocedată în 1997, sunt mîndri că la Hong Kong se poate vorbi încă de un stat de drept. În acordul de retrocedare a fost prevăzut acest lucru: menţinerea, cel puţin pînă în 2047, a democraţiei instaurată acolo de britanici. Iar autorităţile de la Beijing au acceptat principiul rezumat prin sintagma: un stat, două sisteme. 

De la venirea la putere a lui Xi Jinping în China, s-au multiplicat însă unele presiuni asupra Hong Kong-ului. Identitatea unică a acestui fragment de Chină nu convine regimului comunist, prea este democraţia de la Hong Kong un exemplu pentru alte milioane de chinezi…

Observatorii spun că manifestaţia de duminică a fost cea mai mare de la retrocedarea fostei colonii. Doar în 2014 a mai avut loc o mobilizare similară, cînd locuitorii Hong Kong-ului au cerut ca şeful executivului să fie ales prin sufragiu universal. Ceea ce pînă la urmă nu au obţinut.

Vor reuşi oare acum să-i facă pe iniţiatorii proiectului de lege să dea înapoi? Parlamentul local urmează să înceapă, de miercuri, examinarea textului, şi un nou apel la manifestaţii, chiar şi la o grevă generală, a fost lansat.

Din punctul de vedere al executivului de la Hong Kong legea respectivă ar fi necesară pentru ca fosta colonie să nu devină un loc de refugiu al răufăcătorilor şi al criminalilor. In condiţiile însă în care China se află în prin război economic cu Statele Unite, locuitorii Hong Kong-ului şi străinii care muncesc acolo se tem de arestări arbitrare. Deja, a fost cazul cu puţin timp în urmă cînd, după arestarea reprezentantei din Canada a firmei Huawei au fost arestaţi, într-o logică de represalii, doi canadieni la Hong Kong. 

Bineînţeles că autorităţile de Beijing precum şi şefa executivului de la Hong Kong, doamna Carrie Lam, dau vina pe aşa-zisele "forţe ostile din străinătate" care i-ar fi incitat pe manifestanţi să iasă în stradă. Acestor străini li se reproşează că vor să creeze "haos în China". Cuvîntul "haos" a funcţionat deseori în discursurile oficiale ca o justificare pentru adoptarea unor măsuri de represalii. Există, în China un fel de teamă ancestrală în faţa "haosului". Ceea ce este de înţeles într-o ţară atît de mare cu o populaţie de un miliard trei sute de milioane de locuitori.

Mao, se temea şi el de haos şi tocmai pentru a evita haosul a declanşat revoluţia culturală, care a provocat de fapt un alt haos… In iunie 1989 liderul de atunci, Deng Xiaoping, a invocat tot spectrul haosului ca motiv pentru reprimarea manifestaţiilor pro-democraţie din Piaţa Tiananmen.

Proiectul de lege care urmează să fie examinat de Parlamentul de la Hong Kong a suscitat critici internaţionale, tocmai în ideea că există riscul unei politizări a măsurii. Extrădările sunt o practică internaţională curentă, dar în contextul relaţiilor dintre fosta colonie şi patria mamă există riscul ca orice opozant de la Hong Kong să se regăsească într-un timp record într-o închisoare din China continentală. Pentru că obiectivului preşedintelui Xi Jinping, instalat practic pe viaţă la putere, este abandonarea principiului “o ţară, două sisteme” în favoare unuia mai simplu: “o ţară, un sistem”.

 

 

134