Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dracula intră în prestigioasa colecţie „La Pléiade”

dracula.jpg

La Pléiade publicà un volum întreg consacrat unor "texte vampirice" printre care "Dracula" al lui Bram Stoker figureazà la loc de frunte
La Pléiade publicà un volum întreg consacrat unor "texte vampirice" printre care "Dracula" al lui Bram Stoker figureazà la loc de frunte

„Dracula şi alte texte vampirice” se intitulează ultima apariţie editorială apărută în prestigioasa colecţie „La Pléiade” a editurii Gallimard. Alături de „Dracula”, romanul irlandezului Bram Stoker apărut în 1897, alte 8 texte, toate anglosaxone, sunt publicate în acest volum de circa 1.200 de pagini.

Revista L’Express constată că „vampirii intră în La Pléiade dar nu orice vampiri. Doar cei mai buni, adică cei veniţi doar din insulele britanice”, acolo unde mitul a luat naştere în 1819 graţie unui scriitor pe nume John William Polidori care va populariza vampirismul în literatură, în particular graţie nuvelei sale „Vampirul”. Termenul de vampir fusese însă introdus în Occident câţiva ani mai devreme de Lord Byron în poemul său „Giaour”.

Cele circa 1.200 de pagini ale volumului „Dracula şi alte texte vampirice” sunt precedate de o introducere erudită semnată de Alain Morvan, cel care a şi tradus toate textele din engleză publicate în volum. Texte de Samuel Taylor Coleridge, Lord Byron, Joseph Sheridan Le Fanu, Florence Marryat şi, evident, Bram Stoker cu al său „Dracula”.

Cum remarcă şi criticul literar de la săptămânalul Le Point, „romanul lui Stoker e prost cunoscut. Mitul lui Dracula a devenit celebru graţie cinemaului şi celor 42 de filme care s-au făcut pe această temă. Primul a fost realizat de Tod Browning în 1931. Ultimul, în relief (3D), în 2012 de Dario Argento. Astfel, romanul original a fost „acoperit” de diversele adaptări, unele foarte îndepărtate de textul iniţial” regretă Le Point.

Revistă care apoi salută „valoarea literară incontestabilă a romanului lui Stoker, scris într-un stil modern. „Dracula” pune întrebări esenţiale pentru vremea aceea: născut în contextul represiv al moravurilor în epoca victoriană, cu teama de bolile venerice, textul pune în scenă dorinţa ca o maladie, inconştient, transmisibilă. Mina, nevasta lui Harker, şi prietena ei, Lucy, reprezintă ameninţarea excesului sexual. O altă temă este teama de celalălat sex şi opoziţia între masculin şi feminin. Lucru care poate da de gândit în contextul prezent în care a apărut un neopuritanism în materie de moravuri”.

In fine, Le Point e de părere că „poveştile vampirice ridică şi alte întrebări legate de probleme actuale de bioetică: anii sida, teama de o contaminare care leagă sângele de sex, transumanismul care anunţă moartea morţii, şamd. „Dracula” nu e deci doar un roman gotic despre un conte carpatin ci o poveste universală” conchide Le Point.

Dracula intră în prestigioasa colecţie „La Pléiade”