Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa şi presiunea migratorie: situaţie revenită la “normal” dar reţelele de traficanţi rămîn active

2015-05-21t121150z_1685070735_lr2eb5l0xvfm9_rtrmadp_3_europe-migrants-france_0.jpg

Migranţi încercînd, în jurul oraşului Calais, să urce în camioane cu destinaţia Marea Britanie (mai 2015)
Migranţi încercînd, în jurul oraşului Calais, să urce în camioane cu destinaţia Marea Britanie (mai 2015)
Image source: 
REUTERS/Pascal Rossignol

Perioada de vară este una propice traversărilor ilegale în regiunea Mediteranei precum şi în Marea Mânecii. Faţă de anul 2015, cînd peste un milion de persoane au venit în Europa de pe ţărmul african şi asiatic al Mediteranei, situaţia este considerată acum “normală”. Multe reţelele de traficanţi au fost dezmembrate, dar multe sunt în continuare active. Recent mai mulţi români au fost arestaţi în contextul unei lungi anchete pe marginea unui trafic de persoane dinspre Franţa spre Marea Britanie.

În 2018 au intrat în mod ilegal în Europa mai puţin de 150 000 de persoane, arată oficialităţile de la Bruxelles. Presiunea migratorie a scăzut deci în mod evident, deşi crizele din nordul Africii pot în orice moment să declanşeze noi exoduri. Libia, de exemplu, este o ţară în pragul haosului unde în jur de 800 000 de candidaţi la emigrare aşteaptă o ocazie pentru a pleca în Europa. In cazul unui război civil generalizat în această ţară, nimeni nu mai poate garanta că vor rămîne eficiente actualele echipe libiene care îi impiedică pe candidaţii la exil să plece pe mare.

Paradoxal rămîne însă faptul că Europa continuă să fie asediată de cereri de azil, deşi numărul de străini sosiţi ilegal scade. În 2018 au fost depuse în spaţiul Uniunii Europene 580 000 de cereri de azil politic. De două ori mai puţin decît în 2015, ceea ce nu înseamnă însă că misiunea celor care exeminează dosarele a devenit mai uşoară. După cum arăta un diplomat european citat de cotidianul Le Figaro, “criza imigraţiei este o otravă lentă pentru Uniunea Europeană”. Polemicile nu lipsesc în orice caz. Pe data de 18 iunie comisarul însărcinat cu drepturile omului pe lîngă Consiliul Europei reamintea într-un memorandum că salvarea migranţilor aflaţi pe mare este o obligaţie a tuturor ţărilor europene, în virtutea dreptului internaţional. In realitate, însă, ţări precum Italia sau Malta nu mai vor să audă de organizaţiile neguvernamentale care salvează migranţi, considerîndu-le ca fiind complicii traficanţilor de fiinţe vii.

Recent au fost dezmembrate în Europa două reţele de traficanţi. În prima erau implicaţi cetăţeni bulgari şi în a doua cetăţeni români. Indivizii arestaţi în Bulgaria, opt la număr, erau activi din 2017 şi se “specializaseră” în traficul de minori. Peste o mie de minori afgani au fost aduşi astfel din ţara lor în Europa occidentală, preţul fiind evaluat între 8000 şi 10 000 de euro pentru fiecare copil preluat şi dus la destinaţie. Reţeaua funcţiona ca o “societate comercială”, notează Agenţia France Presse. Copiii erau duşi prin Iran şi Turcia, treceau prin Bulgaria şi Serbia pentru a ajunge în Franţa, Germania sau Marea Britanie. Cum legislaţia europeană interzice expulzarea sau repatrierea cu forţa a minorilor, traficanţii profitau de acest element de generozitate. Bineînţeles, familiile respectivilor copii, familii care plăteau sumele considerabile evocate mai sus, erau convinse că le garantau un viitor mai bun acestor minori.

Din cea de-a doua reţea făceau parte şoferi români care preluau imigranţi clandestini din Franţa, Belgia şi Olanda pentru a-i trece în Marea Britanie. Agenţia France Presse arată că organizatorul acestei reţele şi nouă dintre complicii săi au fost arestaţi în România, iar alte şase persoane în Marea Britanie şi în Franţa. Ancheta a pus în evidenţă peste 250 de tentative de transfer ilegal de migranţi. În total 327 de migranţi ar fi reuşit să ajungă în Marea Britanie datorită acestei reţele. Cifra de afaceri ai acestei  “organizaţii criminale” este estimată la aproximativ trei milioane şase sute de mii de euro.

Problema imigraţiei clandestine este însă mai vastă, pe planetă. Preşedintele american Donald Trump intenţionează să expulzeze douăsprezece milioane de imigranţi ilegali de pe teritoriul american. Ce se va întîmpla însă în 2050 cînd, potrivit experţilor ONU, din cauza încălzirii atmosferei în jur de 250 de milioane de oameni riscă să devină refugiaţi climaterici?