Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Revista l’Express: dosar despre cum îşi extinde Recep Tayyip Erdogan influenţa în Franţa

erdogan_turquie_0.jpg

Recep Tayyip Erdogan
Recep Tayyip Erdogan
Image source: 
Bulent Kilic, AFP

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va participa, vineri şi sîmbătă, la summit-ul G20 de la Osaka într-un context intern care îi este mai puţin favorabil. Reamintim că partidul său a pierdut controlul oraşului Istanbul la scrutinul municipal de duminica trecută. Din diverse surse se arată că în prezent cel numit “Sultanul” începe să fie contestat în interiorul propriului său partid. În acest context revista L’Express publică un interesant dosar despre modul în care preşedintele turc îşi extinde reţelele de influenţă în Franţa.

S-ar părea că Recep Tayyip Erdogan este confruntat în prezent cu vînturi contrare. Înfrîngerea formaţiunii sale islamo-conservatoare la Istanbul a fost probabil percepută de el nu atît ca o expresie a democraţiei cît ca un act de umilire a sa. Deşi popularitatea sa rămîne incontestabilă pe plan naţional, ceva, ceva se clatină în edificiul politic conceput de el. În ultimele luni situaţia economică s-a înrăutăţit, inflaţia a ajuns la 20 la sută, livra turcă a pierdut anul trecut 30 la sută din valoarea ei, şomajul creşte. În plus, relaţiile sale cu Statele Unite s-au deteriorat şi Donald Trump îl ameninţă cu sancţiuni dacă va continua să se apropie de Rusia.

Despre Recep Tayyip Erdogan s-a spus deseori că are ca obiectiv restaurarea “grandorii” de altădată a Imperiului Otoman. În acest scop el a încercat să-i subordoneze şi să-i controleze şi pe turcii aflaţi în străinătate. In Franţa, de exemplu, trăiesc 700 000 de persoane de origine turcă. Lui Erdogan i-a reuşit în mare măsură pariul, pentru că la alegerile prezidenţiale din 2014, de exemplu, 66 la sută din turcii stabiliţi în Franţa au votat pentru el.

De la tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 însă, Erogan a început să-şi intimideze cu diferite metode opozanţii din străinătate. În Franţa, scrie L’Express, unii opozanţi nu mai îndrăznesc să se ducă în moscheele controlate de statul turc. “Sultanul” ştie ce trebuie făcut pentru ca opozanţii kurzi, sau güleniştii să simtă că serviciile sale secrete au mîna lungă.

Lucrul cel mai îngrijorător, arată realizatorii dosarului din L’Express, este însă faptul că tinerii turci sau de origine turcă din Franţa se identifică tot mai mult cu ideologia lui Erdogan. Mai precis, ei cred că Erdogan este liderul providenţial care apară întreaga comunitate musulmană de aşa-zisa opresiune occidentală. Chiar şi musulmanii originari din Magreb stabiliţi în Franţa încep să-l adopte pe Erdogan ca fiind liderul lor “natural” şi aplaudă declaraţiile sale în favoarea palestinienilor.

“Multă vreme autorităţile franceze au închis ochii la toate aceste fenomene, cu atît mai mult cu cît în viaţa cotidiană comunităţile turce nu prea fac să se vorbească de ele”, mai scrie L’Express. În moscheele turcilor de pe teritoriul Hexagonului nu au fost semnalate cazuri de radicalizare, nici un imam turc nu a fost expulzat pentru incitare la ură sau la violenţă, cum a fost cazul cu unii imami algerieni.

Si totuşi, autorităţile franceze au motive să se neliniştească mai ales că tinerii provenind din familii turce sunt sensibili la discursul “islamofob”. Mai precis, în Franţa au apărut asociaţii care denunţă, ca fiind forme de islamofobie, orice critică legată de islam sau de situaţia de subordonare a femeilor în unele comunităţi musulmane. Turcii din Franţa au mai încercat să exercite presiuni asupra oamenilor politici francezi pentru a-i convinge să nu recunoască masacrul armenilor din anii primului război mondial ca fiind un genocid.

Alegerile muncipale din martie 2020 vor fi o nouă ocazie pentru a evalua la nivel local gradul de inflenţă al puterii de la Ankara asupra comunităţilor turce din Franţa, este concluzia dosarului din L’Express.