Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Finlanda preia preşedinţia Uniunii Europene cu un program marcat de urgenţa ecologică

140419_finland_election.jpg

 Antti Rinne, liderul Partidului social-democrat finlandez, victorios la legistalive, în aprilie 2019.
Antti Rinne, liderul Partidului social-democrat finlandez, victorios la legistalive, în aprilie 2019.
Image source: 
Antti Aimo-Koivisto, Lehtikuva, AFP

Finlanda a preluat pe întîi iulie, de la România, ştafeta preşedinţiei rotative a Uniunii Europene. În acest context Franţa i-a adresat urări de succes, cu atît mai mult cu cît priorităţile finlandeze corespund şi cu cele franceze. Mediile de informare, focalizate pe negocierile interminabile de la Bruxelles în vederea desemnării noilor responsabili ai executivului, au acordat mai puţină atenţie “foii de parcurs” pe care o prezintă Finlanda pentru următoarele şase luni.

Guvernul social-democrat de la Helsinki, care i-a asociat şi pe ecologişti la putere, va face tot posibilul, pînă la sfîrşitul anului, să dea o nouă dimensiune “valorilor comune” ale Uniunii Europene. Statul de drept, protecţia cetăţenilor, consolidarea economiei pentru ca Uniunea să devină mai competitivă, mai multă atenţie acordată apărării… Toate aceste puncte figurează pe lista de iniţiative finlandeză, dar cel mai important punct rămîne angajamentul Finlandei în favoarea prezervării mediului înconjurător. La acest capitol finlandezii vor putea lucra bine mînă în mînă cu francezii. Si preşedintele Emmanuel Macron are ambiţii planetare în acest sens, după cum a afirmat-o şi la Osaka, în contextul summit-ului G20. Franţa doreşte ca Acordul semnat la Paris în privinţa schimbărilor climaterice să devină “ireversibil”, deşi ţara care poluează cel mai mult pe planetă, Statele Unite ale Americii, s-a retras din el.

In iunie anul acesta şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Euorpene au schiţat un cadru strategic pentru Europa în perioada 2019-2014. Finlanda devine acum prima ţară care, preluînd preşedinţia Uniunii, va trebui să pună în aplicare acest acord. Iar în primele şase luni ale anului viitor Croaţia va prelua această misiune.

Sloganul ales de Finlanda pentru perioada cît îşi va exercita misiunea este “O Europă durabilă, un viitor durabil”. Din punct de vedere ecologic cei cinci milioane cinci sute de mii de finlandezi pot da lecţii de civism Europei. Comportamentul lor în ce priveşte protecţia naturii şi modul de a consuma ar merita mai mult popularizat. In timp ce Europa se angajează ca în 2050 emisiile de bioxid de carbon să fie neglijabile, Finlanda anunţă acest obiectiv pentru 2035.

Sigur, putem spune că într-o ţară cu o populaţie mai mică obiectivele ecologice sunt mai uşor de atins. Dar comportamentele responsabile legate de trierea deşeurilor, de mobilitate şi de consum pot evolua peste tot. Finlandezii privilegiază tot mai mult, de exemplu, călătoriile cu trenul, pentru a evita poluarea de care sunt responsabile companiile aeriene. În materie de consum, ei privilegiază produsele care au efectuat traseuri scurte pentru a ajunge în supermarketuri. Una este să cumperi carne de vită care vine din Argentina şi alta este să optezi pentru un produs similar venind din Polonia. Din păcate tratatele de liber schimb semnate de Uniunea Europeană nu ţin cont întotdeauna de criteriile ecologice. Recenta semnare a unui astfel de tratat cu Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay riscă să nu fie pe gustul tuturor, şi mai ales al ecologiştilor şi agricultorilor europeni.

Este pentru a treia oară că Finlanda preia preşedinţia Uniunii Europene. A mai făcut-o în 1999 şi în 2006. Unii observatori pun în evidenţă “stabilitatea politică” din această ţară şi cred că o infuzie de “stabilitate” în Uniunea Europeană, prin contribuţie finlandeză, ar fi binevenită.

Europenii s-au temut la un moment dat că partidul naţionalist “Adevăraţii finlandezi” ar fi putut intra în guvern, ceea ce ar fi conferit o altă culoare, nedorită, preşedinţiei finlandeze. Alegerile parlamentare din aprilie din Finlanda au fost însă practic cîştigate de eurofili, iar socialistul Antii Rinne a putut forma o coaliţie care merge de la stînga radicală pînă la verzi trecînd prin centrişti. Poate că pentru Europa, profund zdruncinată în ultimul timp, aceasta este “preşedinţia ultimei şanse”, afirmă un expert francez. Să nu panicăm însă, Europa se poate redresa, mai rămîne ca şi liderii ei să dea un exemplu mai robust şi chiar mai demn – mă refer bineînţeles la tîrguiala care se prelungeşte la Bruxelles pentru desemnarea viitorilor responsabili din cadrul Comisiei Europene.