Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Incendiu misterios la bordul unui submarin rusesc

putin.jpg

Presedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit pe 2 iulie 2019 cu ministrul rus al apàràrii, Serghei Soigu, în urma mortii a 14 marinari la bordul unui submarin nuclear
Presedintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit pe 2 iulie 2019 cu ministrul rus al apàràrii, Serghei Soigu, în urma mortii a 14 marinari la bordul unui submarin nuclear
Image source: 
Sputnik/Alexey Druzhinin/Kremlin via REUTERS

14 marinari ruşi au murit în urma incendiului izbucnit la bordul unui submarin rusesc din Marea Barents. Kremlinul a avertizat că „în numele secretului de stat” detaliile acestei catastrofe nu vor fi făcute publice. Accidentul reaminteşte de tragedia submarinului Koursk care s-a scufundat în 2000 făcând 118 victime. Ce ştim despre noua catastrofă?

Accidentul ar fi avut loc luni şi a fost anunţat marţi de ministerul rus al apărării într-un comunicat pe cât de scurt, pe atât de lipsit de detalii. Potrivit armatei, cei 14 marinari au murit intoxicaţi de fumul produs de incendiul de la bordul submersibilului. Un incendiu care a fost oprit în cele din urmă. Armata rusă mai spune că incidentul dramatic a avut loc în apele teritoriale ruseşti. Despre submarin, ni se spune că este unul „destinat cercetării mediului şi fundurilor marine foarte adânci”. Submarinul s-a putut întoarce la baza sa, oraşul-închis Severomorsk aflat în regiunea Murmansk. Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării, a confirmat că există supravieţuitori printre membri echipajului, în particular „un civil din industrie”. Nu ni se precizează însă nici câţi supravieţuitori sunt şi nici câţi marinari erau în total la bordul submersibilului.

Surse citate de presa rusă afirmă că submarinul în cauză este unul nuclear de tip AS-12, botezat „Loşarik”. E vorba de un submersibil secret, conceput pentru cercetare şi operaţiuni speciale de până la 6.000 de metri adâncime. La bordul lui „Loşarik” pot urca 25 de oameni. Vasul este conceput pentru a se putea agăţa de un alt submarin, mai mare, ce-l poate remorca până în zona sa de operaţiuni. Dealtfel, tot presa rusă spune că în fapt incendiul nu a avut loc la bordul lui „Loşarik” ci pe submarinul mai mare destinat să-l transporte. Toate submarinele de acest tip sunt rataşate Direcţiei scufundărilor profunde din cadrul ministerului apărării, o divizie specială a marinei ruse.

Prezentându-şi condoleanţele familiilor îndoliate, Vladimir Putin a precizat că echipajul de la bordul submarinului era format din „oameni cu înaltă calificare”. 7 ofiţeri de rangul cel mai mare al marinei ruse şi doi „eroi ai Rusiei” se numără printre victime, a mai spus liderul Kremlinului. Analiştii estimează că ţinând cont de nivelul ridicat al personalului de la bord, misiunea submarinului incendiat era una cu caracter strategic.

Revine în memoria ruşilor catastrofa submarinului Koursk

Această nouă tragedie trezeşte în memoria ruşilor accidentul din 2000 când submarinul Koursk, port-stindardul flotei ruseşti din nord, se scufundase cu 118 oameni la bord. Acel accident avea să marcheze profund întreaga ţară dar şi primul mandat al lui Vladimir Putin, proaspăt alesul preşedinte de atunci gestionând prost criza, în particular reacţionând foarte târziu la dramă. In mod evident, lecţia de acum 19 ani a fost reţinută de locatarul de la Kremlin. Incă de marţi seara, Putin a venit la televiziune pentru a deplânge „marea pierdere pentru marină”. Preşedintele Rusiei a cerut de asemenea o anchetă şi i-a ordonat ministrului apărării să meargă la faţa locului pentru a „stabili cauzele tragediei”.

In afară de scufundarea lui Koursk şi de actualul incident, un al treilea submarin, „Nerpa”, fusese confruntat cu probleme în marea Japoniei în 2008. Atunci, 20 de persoane muriseră intoxicate de gazele emise de sistemul anti-incendiu. In fine, specialiştii reamintesc că în ultimul deceniu alte trei submarine ruseşti aflate în reparaţii au luat foc. Potrivit diverselor anchete şi surse, aceste incidente s-ar fi datorat lipsei de disciplină şi nerespectării normelor de securitate pe şantierele navale ruseşti.

Pe de altă parte, Moscova şi-a tot întărit prezenţa în zona Arcticii mizând pe încălzirea climei şi deci a topirii gheţurile, lucru care i-ar permite să deschidă noi drumuri comerciale şi să se afirme astfel drept principala putere economică dar şi militară în Marele Nord cum este denumită aceea zonă.

Incendiu misterios la bordul unui submarin rusesc