
Special Paris
Franţa propune o lege pentru a combate ura pe internet
haine.jpg

„Internetul este primul loc de expresie a urii”. O spune Laetitia Avia, deputata majorităţii prezidenţiale din Franţa. Mesaje rasiste, antisemite, homofobe, ameninţări cu moartea – totul se găseşte, din păcate, pe diversele reţele de socializare. Pentru a combate acest flagel a fost depus proiectul de lege. Discuţiile sunt prevăzute până joi seara iar votul e programat marţi 9 iulie.
Idea unei legi pentru a combate ura de pe internet a venit de la Emmanuel Macron în luna februarie. Preşedintele se referea atunci la un raport ce-i fusese înmânat în septembrie anul trecut şi care lista o serie de 20 de propuneri. Multe dintre ele se regăsesc azi în proiectul de lege în discuţie în Parlament.
Principala măsură care apare în proiectul de lege se referă la obligaţia pentru toate platformele – tip Facebook, Twitter, YouTube, etc. – să retragă în maximum 24 de ore orice mesaj injurios care se referă la rasa, religia, naţionalitatea, orientarea sexuală sau handicapul cuiva. In caz de refuz, respectivele platforme riscă amenzi de până la 1,2 milioane de euro. In timpul discuţiilor din comisii de specialitate, deputaţii au adăugat alte două motive pentru care s-ar putea cere retragerea mesajelor: provocarea la acte teroriste şi pedopornografia.
Textul prevede de asemenea instaurarea unui dispozitiv unic de semnalare – zis „buton unic” – comun tuturor platformelor. In fine, proiectul de lege obligă platformele să colaboreze cu justiţia, să dea „repede” informaţii autorităţilor şi să aibă un reprezentant legal care să răspundă solicitărilor.
Consiliul superior al audiovizualului (CSA) va fi însărcinat să vegheze la respectarea obligaţiei de cooperare a operatorilor şi, în caz de refuz, ar putea pronunţa sancţiuni ce vor putea atinge 4% din cifra de afaceri mondială a respectivei platforme. Cu alte cuvinte, potenţiale amenzi de câteva zeci de milioane de euro.
Apare riscul de cenzură abuzivă
O consecinţă a noului text de lege este că dispare practic anonimatul de pe internet, lucru dorit de preşedintele francez. Poreclele luate de unii utilizatori on-line vor putea fi dezvăluite mai uşor în caz de nerespectare a legii. „Mulţi oameni, dar mai ales tinerii, au impresia că pot spune orice pe reţele, că nu e grav şi că oricum ei sunt sub pseudonim. Apare deci un fel de banalizare a urii” deplângea recent una dintre co-autoarele raportului care avea să inspire proiectul de lege.
Cum era de aşteptat, majoritatea prezidenţială din partidul LREM sprijină noul text. Si la dreapta sau la stânga spectrului politic deputaţii sunt de acord cu combaterea urii pe internet. Unii îşi exprimă însă rezerve şi şi-ar dori de exemplu ca judecătorii şi nu algoritmii platformelor să aprecieze ce este sau nu ilicit. De partea lor, aceste platforme critică proiectul de lege estimând că definiţia unui conţinut de ură este prea vagă. Apare în opinia lor şi riscul de cenzură abuzivă.
Reamintim că în Germania, o lege privind controlul reţelelor sociale a intrat în vigoare la întâi ianuarie 2018. Ea impune platformelor să suprime în 24 de ore conţinuturile ilegale care-i sunt semnalate. Astfel, zilele trecute Facebook a fost amendat cu 2 milioane de euro întrucât ar fi comunicat de o manieră „incompletă” numărul de mesaje de ură.
Australia a adoptat şi ea în aprilie o controversată lege care prevede pedepse cu închisoarea pentru responsabilii reţelelor care nu retrag destul de repede conţinuturile extremiste postate on-line.
In fine, Regatul unit şi-a anunţat şi el intenţia de a legifera pentru a responsabiliza platformele.