Terorism: Boko Haram împlineşte 10 ani

La mijlocul anilor 2000, Boko Haram nu era decât o sectă studenţească afiliată talibanilor afgani. Scopul ei era pe atunci aplicarea totală, în toate domeniile, a legii coranice, charia, ne reamintesc colegii francezi de la RFI care publică un lung istoric al mişcării.

Bascularea spre violenţa fizică, ucigătoare, a avut loc în 26 iulie 2009. Zi în care membri Boko Haram atacă mai multe comisariate de poliţie din nord-estul Nigeriei. Pentru Mohamed Yusuf, liderul sectei, forţele de securitate sunt responsabile pentru moartea a zeci de fideli în oraşul Bauchi.

Metodele sectanţilor sunt rudimentare dar eficiente: înarmaţi cu mitraliere kalaşnikov şi bombe artizanale, ei circulă pe motociclete şi ucid sau pun pe fugă zeci de poliţişti. Nu înainte de a le confisca armele. A doua zi după aceste operaţiuni pe cât de spectaculoase pe atât de sângeroase, guvernul nigerian dă ordin armatei să intervină. Intervenţie care se va solda cu o baie de sânge: sute de fideli sunt omorâţi iar suspecţii sunt excecutaţi fără nicio altă formă de proces. Cartierul general al sectei este distrus.

Ancheta oficială a guvernului va confirma moartea a peste 1.100 de persoane, toate ucise în doar 6 zile, în intervalul 27 iulie – 1 august. Printre morţi se află şi Mohamed Yusuf. Capturat viu, el este transferat la sediul poliţiei, interogat şi scos din nou afară unde este împuşcat pe loc. Scena, filmată cu un mobil, va face turul reţelelor de socializare şi va provoca furia populaţiei locale dar mai ales a celor 200 de partizani care reuşiseră să fugă împreună cu imamul Abubakar Shekau.

In ultimul deceniu, Boko Haram s-a tot radicalizat, apogeul operaţiunilor lor fiind mediatica răpire a 276 de liceene în 2014. Treptat însă de atunci mişcarea a tot dat înapoi. Pe de o parte graţie trezirii comunităţii internaţionale care pune pe picioare şi o forţă militară multinaţională. Totodată, execuţiile sumare comise de liderul mişcării provoacă critici tot mai multe şi printre musulmani. In 2016, Boko Haram este preluat de un lider intronizat al organizaţiei Stat islamic. Mişcarea e rebotezată Iswap, Statul islamic din Africa de Vest.

Strategia grupării se schimbă şi ea, devine „mai subtilă” scrie RFI. De trei ani încoace, cu toate că are sub control mai puţin teren decât în 2014, jihadiştii pun accentul pe protecţia populaţiilor şi o puternică propagandă anti-guvernamentală. Cu toate acestea, de anul trecut, facţiunea militară se face din nou tot mai azuită. Ca să-şi întărească arsenalul, teroriştii atacă în principal bazele militare din nord-estul Nigeriei. Violenţele contra civililor se împuţinează. In încheierea anchetei lor, colegii noştri francezi notează însă că „azi, cartografia grupului, ca şi lanţul de comandament şi identitatea reală a şefilor rămân încă neclare”.

Intre timp, cele 4 state limitrofe lacului Ciad, Camerun, Niger, Nigeria şi Ciad, au lansat zilele trecut un fond de stabilizare de circa 100 de milioane de dolari, bani ce ar urma să contreze efectele atacurilor comise de Boko Haram.