Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Insula Henderson, un paradis înecat în plastic

inscrisa_in_patrimoniul_mondial_unesco_insula_henderson_din_oceanul_pacific_a_devenit_cea_mai_poluata_din_lume._6_tone_de_deseuri_au_fost_colectate_in_doua_saptamani_din_iulie_2019.jpg

Înscrisa în Patrimoniul Mondial UNESCO, insula Henderson din Oceanul Pacific a devenit cea mai poluata din lume. 6 tone de deseuri au fost colectate în doua saptamani din iulie 2019.
Înscrisa în Patrimoniul Mondial UNESCO, insula Henderson din Oceanul Pacific a devenit cea mai poluata din lume. 6 tone de deseuri au fost colectate în doua saptamani din iulie 2019.
Image source: 
whc.unesco.org

Din cauza unor curenţi marini, acest loc din Pacific, înscris pe lista Patrimoniului Mondial, înregistrează una dintre cele mai puternice concentraţii din plastic. Luna trecută, în doar două săptămâni, şase tone de deşeuri au fost strânse de pe plajele insulei. Iar în Europa, plajele sunt înecate de diverse obiecte ce provin din containere pierdute pe Mediterană. O asociaţie ecologistă din Franţa atenţionează că ecosistemele sunt puse astfel în pericol.  

Insula Henderson a fost înscrisă în 1988 în Patrimoniul Mondial. Astăzi, ea este înecată într-un ocean de deşeuri de plastic. Insula se găseşte în plin ocean Pacific, iar în jurul ei, pe o rază de 5.000 de km nu există nicio bucată considerabilă de pământ. Insula se găseşte practic între Noua Zeelandă şi Peru.

În ciuda izolării extreme, insula este foarte poluată, din cauza unor puternici curenţi marini.

Jennifer Lavers, o cercetătoare australiană ce a condus luna trecută o expediţie pe insulă, susţine că a găsit deşeuri ce provin din toate colţurile lumii: “am găsit sticle şi cutii, material de pescuit, diverse deşeuri ce proveneau din Germania, Canada, Statele Unite, Chile, Argentina, Ecuador. Acest lucru arată că fiecare stat are o responsabilitate în a proteja mediul chiar şi în aceste locuri izolate”.

Până la această poluare considerabilă, curenţii puternici ce se înregistrează aici erau o binecuvântare căci aduceau nutrienţi necesari la proliferarea faunei marine şi a coloniilor de păsări.

Tocmai din cauza valorii universale excepţionale a fost înscrisă în patrimoniul UNESCO -  una din ultimele insule calcaroase, de mare talie, cu plage cu nisip alb şi bogată în vegetaţie, nelocuită.

Dar problema este agravată de valurile puternice. Acestea mărunţesc deşeurile şi le fac foarte uşor de ingerat de către păsări şi de broştele ţestoase.

Revenind în Europa, problema poluării apelor şi a plajelor devine tot mai pregnantă. Problema porneşte de la diverse containere pierdute pe Mediterană.

Unele organisme susţin că între 1.000 şi 1 .500 de containere cad în mare  anual. Asociaţia franceză de protecţie a mediului Robin de Bois vorbeşte despre 5.000 de containere. Totuşi este imposibil de estimat cifra exactă, explică preşedintele ong-ului Jacky Bonnemains:“nu există nicio obligaţie ca aceste containere pierdute în larg să fie declarate. Comandanţii de nave îşi declară pierderile de abia când containerele cad în apă în apropiere de coaste şi există un risc iminent ca ele să eşueze pe plaje.”

Pentru a remedia problema, asociaţiile de profil şi armatorii francezi cer ca toate pierderile să fie declarate.  Pentru Jacky Bonnemains ar trebui însă mers şi mai departe: «singura soluţie ar fi instalarea de balize de geolocalizare pe fiecare container ar asta ar permite să avem o cifră exactă. “

O necesitate pentru acest activist deoarece multe din produsele aflate în containere sunt periculoase pentru ecosisteme: "dacă un container ce cade în mare transportă spre exemplu, elastic ori mici bijuterii în plastic, există riscul ca ele să fie înghiţite de păsări ori de peşti."

Anul acesta, 300 de containere au fost pierdute în largul coastelor olandeze.