Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statele Unite ies, oficial, din tratatul privind armele nucleare intermediare

statele_unite_se_retrag_oficial_din_tratatul_semnat_cu_rusia_privind_fortele_nucleare_intermediare.jpeg

Statele Unite se retrag oficial din tratatul semnat cu Rusia privind Forţele Nucleare Intermediare.
Statele Unite se retrag oficial din tratatul semnat cu Rusia privind Forţele Nucleare Intermediare.
Image source: 
Marcel Kusch, DPA, AFP

La şase luni după anunţul american privind retragerea din tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare, apoi şi a celui rus, unul dintre marile simboluri ale sfârşitului războiului rece, a murit vineri.

Statele Unite s-au retras oficial vineri din tratatul semnat cu Rusia privind Forţele Nucleare Intermediare.

Washington a acuzat Moscova că nu respectă termenii acordului semnat în 1987. Documentul a fost parafat de preşedintele american Ronald Reagan şi secretarul general al Partidului Comunist sovietic, Mihail Gorbaciov şi interzicea staţionarea în Europa a rachetelor terestre cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Adică, arme strategice cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 km.

Administraţia Trump a anunţat prima oară în octombrie 2018 că intenţionează să se retragă din tratat dacă Rusia nu respectă termenii. Ulterior, în februarie a lansat procesul de retragere, derulat timp de şase luni.

"Statele Unite nu rămân parte a unui acord ce este voluntar încălcat de Rusia",  a declarat secretarul american de stat, Mike Pompeo adăugând că “interesele americane sunt periclitate în măsura în care dezvoltarea şi desfăşurarea de către Rusia de sisteme balistice neconforme cu tratatul, reprezintă o ameninţare directă la adresa Statelor Unite, pentru aliaţi şi parteneri”.

Rusia a cerut vineri NATO şi Statelor Unite să declare şi să pună în aplicare un moratoriu privitor la reinstalarea acestui tip de arme strategice în Europa.

NATO a respins propunerea de moratoriu precizând că nu doreşte să se angajeze într-o nouă cursă a înarmării.

"Rusia este responsabilă de oprirea tratatului şi trebuie să înceteze să mai amplaseze noi sisteme de rachete capabile să transporte unităţi nucleare şi să lovească oraşe europene în câteva minute" ,a cerut Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.

Oficialul a explicat că «NATO a investit în noi capacităţi de apărare anti-rachete şi aeriene, cele 29 de state membre au crescut cheltuielile de apărare iar NATO a întărit prezenţa militară în estul Europei ».

“Dar nu vrem să acţionăm de manieră intempestivă. Dorim să avem o abordare justă faţă de riscurile considerabile reprezentate de noile rachete ruseşti”, a subliniat secretarul general al NATO promiţând că nu vor fi desfăşurate noi rachete nucleare terestre în Europa.