Tot mai multe oraşe europene declară război turismului de masă

Bărbaţi cu faţa acoperită sparg cauciucuri şi parbrizul unor maşini închiriate - scena are loc în Palma de Mallorca, în Spania. Actele de vandalism au fost filmate şi difuzate pe reţele sociale, pe 5 august, de mişcarea de extremă stânga Arran, care militează împotriva turismului de vară.

Pentru organizaţie, turismul este sinonim cu poluare şi creşterea tarifelor la chirii.

Dar, mai departe de acţiunile extremiştilor, lupta contra turismului de masă se intensifica în Spania dar şi în alte oraşe europene.

În centrul Barcelonei, sunt amplasate sute de bannere pe care scrie “turişti, întoarceţi-vă la voi". Capitala catalană numără 1,6 milioane de locuitori dar primeşte anual 30 de milioane de vizitatori.

Un alt exemplu este Veneţia. În fiecare an, oraşul primeşte aproape 30 de milioane de turişti. Veneţienii, doar ei, nu sunt decât 55.000. Adică un locuitor la 550 de turişti.

«Problema este că, decenii întregi, aleşii au considerat turismul ca fiind benefic, fără să ia în calcul consecinţele reale în termeni de beneficii locale», explică  Saskia Cousin, specialistă în chestiuni de turism.

La Veneţia, imaginile cu imensele vase de croazieră ce ajung aici, fac turul planetei.

Iar administraţia locală a lansat pe 1 august un apel către alte porturi istorice europene pentru a-şi uni forţele împotriva pericolelor reprezentate de aceste imense vase.

Primăria a decis că din septembrie, fiecare vizitator va trebui să achite o taxă cuprinsă între 2,50 euro şi 10 euro, în funcţie de perioada din an în care va ajunge aici. Banii vor fi utilizaţi pentru întreţinerea oraşului. Taxa ar urma să aducă aproximativ 50 de milioane de euro pe an.

La Barcelona, noul primar ales în 2015, Ada Colau, a promis că va face totul pentru ca oraşul să nu devină un “magazin de suveniruri”.

În Amsterdam, primăria a crescut taxele turistice iar autocarele cu turişti nu pot intra în zona centrală. O măsură ce a inspirat şi administraţia pariziană iar din iulie, autocarele nu au acces în zona centrală.

Fenomenul a luat o amploare incredibilă în locuri ce până recent nu erau vizitate. În Islanda, numărul de turişti s-a multiplicat cu patru – de la 500.000 în 2010 la  2,4 milioane în 2018. Guvernul a decis să limiteze accesul la anumite situri – precum este cazul staţiunii termale Blue Lagoon.

Philippe Violier, directorul secţiunii de turism şi cultură de la Universitatea din Angers este de părere că «este nevoie ca autorităţile să anticipeze şi să ia măsuri pentru ca localnicii să poată trăi în zonele în care turismul este prezent. Dar pentru aceasta este nevoie de reflecţie iar Europa duce lipsă de aşa ceva, la acest capitol. Soluţii pot fi găsite cu condiţia de a le căuta, mai degrabă decât să condamnăm turismul de masă care va rămâne un câştig social şi o cale de dezvoltare economică».

1,2 miliarde de turişti au călătorit în întreaga lume în 2016, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale pentru Turism. Experţii cred că cifra va creşte anual cu 3% în următorul deceniu iar în 2030 vor fi 1,8 miliarde de turişti în lume.