Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Fort de Brégançon: Bombardamentele asupra provinciei siriene Idleb discutate între Macron şi Putin

sirieni_observa_pagubele_produse_in_urma_unui_atac_aerian_asupra_localitatii_deir_charki_in_provincid_idleb_17_august_2019.jpeg

Sirieni observa pagubele produse în urma unui atac aerian asupra localitatii Deïr Charki, în provincid Idleb, 17 august 2019.
Sirieni observa pagubele produse în urma unui atac aerian asupra localitatii Deïr Charki, în provincid Idleb, 17 august 2019.
Image source: 
Abdulaziz Ketaz, AFP

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron îl primeşte luni pe omologul său rus, Vladimir Putin la Fort de Brégançon. Întâlnirea are loc înainte de summitul G7 ce va avea loc la Biarritz şi care se va derula între 24 şi 26 august. Tema întâlnirii dintre cei mai puternici lideri ai lumii în G7: lupta contra inegalităţilor.

De la anexarea Crimeei în 2014, politica Franţei la adresa Rusiei, indiferent că la putere s-a aflat François Hollande ori Emmanuel Macron – a fost rezumată la formula «dialog şi fermitate», este de părere Tatiana Kastouéva, directoarea Centrului Rus din cadrul Institutului francez de Relaţii Internaţionale, într-un editorial semnat pentru publicaţia Le Monde.

Paris a pledat mereu pentru solidaritatea europeană şi transatlantică, pentru valorile democratice şi liberale menţinând în acelaşi timp un dialog cultural, economic şi politic cu Moscova.

În iunie 2018, preşedintele Emmanuel Macron şi-a menţinut vizita la Sankt Petersburg în ciuda scandalului Skripal – agentul dublu otrăvit cu un gaz neurotoxic în luna martie 2018, în timp ce se afla în Salisbury, Marea Britanie.

În iunie anul acesta, premierul Edouard Philippe l-a primit pe omologul rus, Dmitri Medvedev, la Havre (Seine-Maritime).

Rusia a reintegrat  Adunarea parlamentară a Consiliului Europei, prima instuţie care a decis ridicarea sancţiunilor impuse după războiul în Ucraina. Iar la şefia Adunării se afla în acel moment Franţa.

Iar acum, Emmanuel Macron îl primeşte pe Vladimir Putin cu câteva zile înainte de summitul G7, de la Biarritz, eveniment prezidat de Franţa.

Contextul o cere, consideră specialista în Rusia şi explică: urmează Brexit, în Germania ne aflăm pe finele mandatului cancelarei Angela Merkel, noile instanţe europene se înnoiesc chiar în acest moment iar Franţa pare acum a fi singura în măsură să formuleze iniţiative pertinente la adresa Rusiei.

Un alt element important: alegerile prezidenţiale din Ucraina. Liderul de la Palatul Elysée i-a primit, între cele două tururi, pe cei doi candidaţi în timp ce cancelara germană a ales să îl primească doar pe preşedintele Petro Poroşenko.

Elysée considera că alegerile din Ucraina din iulie, care l-au adus la putere pe Volodimir Zelenski, au reprezentat o oportunitate pentru a fi găsită o soluţie la conflictul din estul Ucrainei, motivul blocajului existent între Rusia şi Europa.

Siria şi Iran – sunt două alte subiecte în care dialogul cu Moscova este necesar. Franţa încearcă să medieze între Washington şi Teheran.

Apoi, numeroase dosare bilaterale preocupă Franţa – arestul, în Rusia, de şase luni al bancherului Philippe Delpal şi acţiunea rusă în Republica Centrafricană – calificată “antifranceză” de ministrul de Externe, Jean-Yves Le Drian.

De partea cealaltă, pentru liderul de la Kremlin va fi încă o ocazie de a-şi reafirma poziţia.

Crimeea nu va fi redată Ucrainei. Paşapoartele ruse sunt distribuite în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk. Iar reîntoarcerea în Adunarea parlamentară a Consiliului Europei nu a împiedicat oprirea represiunii la care este supusă societatea civilă din Rusia: ultimele imagini de la manifestaţiile paşnice de la Moscova surprind prin violenţa poliţiştilor.

Iar în faţa constantelor acuzaţii privind ingerinţa în treburile interne ale Kremlinului, europenii au ales să tacă: pe Twitter, ambasadele europene uimesc prin lipsa mesajelor cu caracter politic. Vladimir Putin culege fructele răbdării sale strategice şi a intransigenței la adresa Europei.

Iar în acest context, riscul este ca la Brégançon, Vladimir Putin să nu vadă în Emmanuel Macron un nou de Gaulle, ci, să interpreteze deschiderea franceză ca un semn de slăbiciune şi de inconsistenţă în politica franceză la adresa Rusiei, iar într-un cadru mai larg, al Europei întregi, este de părere directoarea Centrului rus al Institutului francez de Relaţii Internaţionale.