Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Le Monde: Puterea ieşită din comun a viitorului Parchet European

romanca_laura_codruta_kovesi_va_conduce_cel_mai_probabil_parchetul_european_ce_va_lua_fiinta_in_2020.png

Românca Laura Codruta Kovesi va conduce, cel mai probabil, Parchetul European, ce va lua fiinta în 2020.
Românca Laura Codruta Kovesi va conduce, cel mai probabil, Parchetul European, ce va lua fiinta în 2020.
Image source: 
justicepenale.net

Toată puterea se va afla pe umerii magistratei Laura Kovesi, scrie Le Monde. După ce Parisul a renunţat la mijlocul lui iulie să mai susţină candidatura francezului Jean-François Bohnert la şefia viitorului Parchet European, calea este deschisă pentru numirea celei care a dus lupta anticorupţie în România. Anchetele pe care va decide să le lanseze şi capacitatea ei de a menaja susceptibilitățile naţionale fără a trăda ambiţia acestei noi instituţii vor fi determinante pentru a credibiliza, sau nu, o astfel de arhitectură judiciară.

Inaugurarea, la finele lui 2020, a Parchetului European riscă să provoace un seism în magistratura franceză, scrie Le Monde. Si în special, va scoate în evidenţă ambiguităţile sistemului judiciar francez.

22 de state ale UE au semnat pe 12 octombrie 2017 regulamentul fondator al acestui parchet supra-naţional, responsabil cu lupta infracţiunilor care aduc atingere Intereselor financiare ale comunităţii europene. În special prin frauda intracomunitară şi prin subvenţii europene.

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde de euro în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaţionale. De asemenea, aproximativ 640 de milioane de euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.

Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre. Parchetul European va trebui să elimine aceste neajunsuri.

Obiectivul lui este facilitarea anchetelor şi trimiterea în faţa judecătorilor a autorilor şi a complicilor.

Crearea acestui parchet impune adaptarea procedurilor judiciare. În Franţa, ministrul de Justiţie “coace” un foarte delicat proiect de lege organică ce va fi prezentat în Parlament până în vara lui 2020. Ideea proiectului este de a găsi soluţii la injoncțiunile contradictorii ce vor apărea odată cu deschiderea Parchetului European.

Sistemul francez prevede deschiderea informaţiilor judiciare către judecători de instrucţie independenţi, pentru dosare penale. În schimb, anchetele pe care viitorul Parchet European va decide să le lanseze, vor rămâne exclusiv la mâna procurorilor europeni delegaţi, numiţi în cadrul parchetelor din fiecare ţară. «Este un pic cam dur de procesat», mărturiseşte un magistrat francez.

Dar ambiţia Parchetului European este de a nu se lăsa la mâna politicilor locale şi nici a intereselor naţionale.

În plus, articolul 17 din regulamentul european arată că procurorii europeni delegaţi trebuie să ofere toate garanţiile de independenţă.

La fel ca procurorul european, delegaţii nu pot accepta “instrucţiuni” din partea vreunei persoane ori entităţi din afara Parchetului European, din niciun stat membru.

Ceea ce nu corespunde statutului actual al Parchetului francez unde membrii sunt aleşi de ministrul Justiţiei şi răspund disciplinar tot lui. Este un fel de «mostră juridică» ce stă la baza legii organice în curs de elaborare. Un procuror beneficiază de garanţii de independenţă superioare omologilor săi şi dispune de o putere de anchetă la care parchetele nu au drept.

Fiecare ţară va avea cel puţin doi procurori delegaţi.

Procurorul european delegat  va fi numit pentru cinci ani de Parchetul European, la propunerea unui stat. El nu va răspunde decât Parchetului instalat la Luxemburg, acolo unde se situează de altfel şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Pentru a conduce dosarele rămânând totuşi în cadrul anchetelor preliminare, procurorul va putea dispune prin lege de anumite puteri “ieşite din comun”. El poate cere ascultarea telefoanelor ori efectuarea unei geolocalizări, să fie analizate imagini ori diverse comunicaţii dar şi realizarea de percheziţii după ce a fost obţinută autorizarea din partea unui judecător.

Procurorul va putea cere unui judecător să plaseze o persoană sub control judiciar ori chiar în detenţie provizorie înainte să fie judecat. În ancheta preliminară, avocaţii apărării pot cere audierea unui martor ori numirea unui expert.

Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA care implică daune de peste 10 milioane de euro.

Parchetul UE va colabora cu autoritățile naționale, cu Eurojust şi Europol. Va exista un colegiu format din 22 de procurori, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Procurorii europeni delegați vor fi responsabili de desfășurarea investigațiilor penale.

Parchetul European va dispune de camere permanente, care vor monitoriza și direcţiona investigațiile.

Acum, toată puterea şi responsabilitatea se va afla pe umerii magistratei Laura Kovesi, scrie Le Monde. După ce Parisul a renunţat la mijlocul lui iulie să mai susţină candidatura francezului Jean-François Bohnert la şefia viitorului Parchet European, calea este deschisă pentru numirea celei care a dus lupta anticorupţie în România. Anchetele pe care va decide să le lanseze şi capacitatea ei de a menaja susceptibilitățile naţionale fără a trăda ambiţia acestei noi instituţii vor fi determinante pentru a credibiliza, sau nu, o astfel de arhitectură judiciară, conchide Le Monde.