Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Femei excizate în Franţa: cifre alarmante legate de o practică barbară

gettyimages-914024510_0.jpg

Manifestaţie, în februarie 2018, la Madrid, împotriva exciziunilor
Manifestaţie, în februarie 2018, la Madrid, împotriva exciziunilor
Image source: 
Marcos del Mazo/LightRocket via Getty

Potrivit unor rapoarte oficiale, peste 124 000 de femei care trăiesc în Franţa au suferit exciziuni sau altfel spus mutilări sexuale. In ultimii 15 ani aceste practici au diminuat ca număr, în virtutea unei legi datînd din 2004 şi a unor campanii de informare şi prevenire. Parioada vacanţelor expune însă multe fete şi adolescente la această practică barbară pe care o regăsim în unele ţări africane şi asiatice.

Nu întîmplător cotidianul Le Monde evocă subiectul în acest moment cînd multe familii africane se întorc din Senegal, Coasta de Fildeş, Camerun, Mali sau Guineea. Acestea sunt şi ţările în care exciziunea este încă practicată masiv. Iar unele fetiţe sau adolescente care şi-au petrecut vacanţa de vară în aceste ţări riscă să rămînă traumatizate pe toată durata vieţii lor în urma respectivei călătorii.

Multe familii africane care trăiesc în Franţa nu îndrăznesc să adopte această veche cutumă pe bună dreptate barbară, din teama de a nu fi cercetate de justiţie. Dar profită de “vacanţe” pentru a-şi mutila fiicele, în numele unei tradiţii care persistă de două mii cinci sute de ani. Prima atestare istorică a acestei practici o găsim la Herodot, prin anul 450 înaintea erei noastre. Există şi cazuri cînd familiile se întorc în ţările de origine fără intenţia de a-şi exciza fiicele, dar se ocupă de ele acolo, fără aprobarea părinţilor, diversele rude “binevoitoare”, gardiene ale unor forme de cruzime însoţite uneori de ritualuri extrem de codate.

Inainte de legea din 2004 erau recenzate în Franţa în jur de 62 000 de femei excizate. Iar acum sunt peste 124 000… Cum se explică acest lucru? Prin fenomenul migratoriu, ne spune Le Monde. În Europa, ţara cu cele mai multe femei excizate este Marea Britanie. Franţa se situează pe locul al doilea, Italia pe locul al treilea… Urmează apoi, în ordine, Olanda şi Germania. În total, 530 000 de femei excizate trăiesc în spaţiul Uniunii Europene.

Din punctul meu de vedere acesta este un indicator grav al incapacităţii europenilor de a-şi apăra valorile şi de a-şi impune valorile atunci cînd primesc imigrabţi. Ablaţiunea clitorisului are efecte teribile asupra femeilor, fizice şi psihologice.

In Franţa au fost create, în cadrul unor spirale, mai multe centre de “reconstrucţie” fizică şi mentală pentru femeile traumatizate în urma exciziilor. Pacientele sunt îngrijite nu numai de medici chirurgi care propun operaţii pentru refacerea organelor genitale feminine, ci şi de psihologi şi sexologi. Fiecare caz este analizat în contextul său.

Le Monde relatează cîteva situaţii de acest gen, cu paciente care au fost excizate încă de la vîrsta de un an şi cîteva luni, şi care evident că nu-şi mai aminteau mare lucru, dar au avut mereu sentimentul că le lipsea ceva din fiinţa lor. Pentru adolescentele mutilate în condiţii în care întregul sat participa la respectivul ritual, traumele sunt însă şi mai mari.

Africa afişează bilanţul cel mai teribil în materie de exciziuni: 80 la sută dintre cazurile recenzate pe glob au loc pe continentul african. Din spaţiul asiatic, Indonesia este ţara cu cele mai multe exciziuni. UNICEF, sau altfel spus Fondul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru copii, afirmă că numărul de femei excizate în lume este în jur de două sute de milioane.

Citez dintr-un editorial publicat de Le Monde: “Exciziunea, dincolo de cutumele sociale, tribale sau religioase evocate de apărătorii acestei practici, este un act de tortură condamnat de lege aproape în toate ţările lumii.” Mă întreb însă cum se explică, în aceste condiţii, marele număr de femei mutilate pe planetă. Poate prin conceptul de “toleranţă” pe care îl aud vehiculat atît de mult în Occident, mai ales de umaniştii angelici. Probabil că aceştia din urmă nu s-au aflat în situaţia de a-şi vedea fiicele mutilate, de unde slaba lor mobilizare pentru eradicarea fenomenului.

 

 

Tags: