Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Incendiile din Brazilia simptomatice pentru criza ecologică planetară

În Brazilia, preşedintele Jair Bolsonaro declară că guvernul său nu are mijloacele necesare pentru a stinge incendiile din pădurea amazoniană. O declaraţie care ar trebui să le dea de gîndit liderilor grupului G7 care se reunesc sîmbătă la Biarriz, pentru că umanitatea este confruntată cu o multitudine de crize şi "incendii".

“Nu e nimic de făcut”, iată mesajul lui Bolsonaro în faţa unei catastrofe planetare. Oare curînd şi alţi lideri vor recurge la aceeaşi formulă pentru a spune “nu e nimic de făcut împotriva poluării”, sau “nu putem face nimic în faţa penuriei de apă”? Semnalale de alarmă ale ecologiştilor ajung cu greu în centrele de decizie.

Săptămîna aceasta publicaţia Courrier international propune un dosar despre criza apei care se profilează la orizont. Pentru că între incendii şi lipsa de apă există o relaţie, pe fondul unor schimbări climaterice accelerate.

Un sfert din populaţia mondială riscă să sufere din cauza lipsei de apă la orizontul anului 2030. Experţii spun că luna iulie a fost, anul acesta, cea mai caldă de cînd se fac măsurători termice pe pămînt. Impactul schimbărilor climaterice asupra agriculturii ar putea fi catastrofal în următoarele decenii. Tot felul de scenarii sunt evocate, de exemplu conflicte legate de constrolul resurselor de apă şi mari migraţii tot pe fond de secetă şi de lipsă de apă. Desalinizarea apei oceanice este posibilă, dar rămîne o metodă extrem de energivoră, deci nerentabilă.

Multe metropole sunt deja confruntate cu lipsa de apă. Un exemplu emblematic este São Paolo, în Brazilia. Luni 19 august oraşul a fost acoperit de fumul negru al incendiilor din zona Amazonului, fum adus de vînt de la 2500 de kilometri distanţă. Recent, însă, oraşul a fost confruntat şi cu problema penuriei de apă. De notat că São Paolo are o populaţie cam la nivelul întregii Românii. In jur de 33 de oraşe numărînd în medie 3 milioane de locuitori se află în prezent într-o situaţie de “stress hidraulic”, arată Word Resources Institute. In 2030 numărul lor s-ar putea ridica la 45 ceea ce ar urma să afecteze 470 de milioane de oameni.

Apelurile la raţiune şi economie se multiplică, dar nu au încă amploarea adecvată faţă de pericolele reale.