Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Exporturile de soia braziliană şi ipocrizia economică mondială

soja142007216_0.jpg

Brazilia este noul campion mondial în ce priveste culturile de soia.
Brazilia este noul campion mondial în ce priveste culturile de soia.
Image source: 
Getty Images

Incendiile de păduri din Brazilia au suscitat emoţie şi indignare pretutindeni în lume, şi mai ales în Europa. La summit-ul G7 de la Biarritz participanţii au anunţat un ajutor de 20 de milioane de euro în favoarea ţărilor din regiunea Amazonului. Tările care vor să ajute acum Brazilia sunt însă şi cele care importă cele mai mari cantităţi de soia braziliană, soia modificată genetic. Iar despăduririle din regiunea Amazonului au o legătură directă cu această enormă cerere de soia braziliană, în Europa dar şi în China.

Nu pot trata acest subiect fără să nu denunţ o imensă ipocrizie economică sau o economie ipocrită care se întinde ca o caracatiţă pe planetă. Această afacere mă trimite cu gîndul la un detaliu din biografia lui Marx şi Engels. Marx a profitat mult de faptul că Engels era moştenitorul unei manufacturi în Anglia, ceea ce i-a pus pe amîndoi la adăpost de griji materiale. După cum arată însă filozoful Michel Onfray într-o carte care urmează să apară în toamna aceasta în Franţa, cei doi camarazi au avut grijă să nu aplice şi în manufactura lui Engels doctrina lor egalitaristă-comunistă în virtutea căreia proletariatul trebuia să devină proprietarul mijloacelor de producţie.

În Franţa preşedintele Emmanuel Macron a denunţat vehement practica despăduririlor din Brazilia şi chiar complicitatea preşedintelui Jair Bolsonaro cu cei care doresc să exploateze suprafeţe tot mai mari din zona pădurii amazoniene, în special pentru a cultiva soia. Franţa este însă un mare importator de soia braziliană. Marţi 27 august canalul de televiziune TF1 a difuzat un reportaj despre numeroşii crescători de vite din Franţa care îşi hrănesc animalele cu soia braziliană. Unul din ei declara următoarele: nu ştiu ce m-aş face fără soia braziliană, este de bună calitate şi ieftină.

Cum să nu ardă deci pădurile din regiunea Amazonului cînd există o cerere atît de mare de soia în lume? Anul trecut, se arată din surse specializate, Brazilia a produs 120 de milioane de tone de soia, mai mult decît Statale Unite. Si a exportat aproape 84 de milioane de tone, cu 23 la sută mai mult decît în 2017. Să nu ne facem deci iluzii: atîta vreme cît în ţările bogate sau în plin elan economic (precum China) e mai rentabil să hrăneşti animale cu soia braziliană decît cu furaje locale, Brazilia va continua să practice agricultura intensivă iar unul dintre plămînii principali ai planetei, pădurea braziliană, va continua să-şi restrîngă suprafaţa.

Această situaţie este agravată şi de războiul comercial dintre Statele Unite şi China. Chinezii au început să-şi diminueze importurile de soia americană şi s-au concentrat pe soia braziliană. 80 la sută din exporturile de soia braziliană merg acum spre China.

In epoca revoluţiei industriale din Anglia, întrucît lîna devenise o materie primă esenţială, sute de mii de ţărani au fost alungaţi de pe pămînturile iar acestea au fost transformate în păşuni pentru oi. Se spunea atunci, “oaia l-a mîncat pe om”. În prezent ne apropiem, s-ar părea, de o altă fază, mai gravă, care ar putea fi numită “umanitatea a fost mîncată de vaci”. Dacă omul va continua să fie un consumator de carne iresponsabil, dacă la orizontul anului 2050 vor trăi pe planetă zece miliarde de oameni, şi dacă vitele de pe toată planeta vor continua să fie hrănite cu soia, ceva comic şi grotesc se anunţă pentru viitorul omenirii.